Cabinetul de miniștri în frunte cu premierul Maia Sandu a fost demis astăzi, 12 noiembrie, în plenul Parlamentului. Moțiunea de cenzură înaintă de fracțiunea Partidului Socialiștilor a fost votată de 63 de deputați ai PSRM și ai Partidului Democrat. Parlamentarii din fracțiunea Partidului Șor s-au abținut de la vot, iar cei din Blocul ACUM au votat împotrivă. În timpul examinării moțiunii de cenzură, în fața clădirii Parlamentului a fost organizată o acțiune în susținerea Guvernului Sandu, transmite IPN.
În moțiunea de cenzură, înaintată de PSRM, se menționează că „proiectul de lege asumat de Guvern nu face altceva decât să arunce în trecut și să reducă procuratura și justiția în ansamblu la cheremul clasei politice, unor politicieni – președinți de partide”. „Data de 6 noiembrie 2019 va rămâne în istoria justiției ca zi în care s-a anunțat întoarcerea armelor împotriva justiției. Am asistat în acea zi la anularea, contrar legii și regulamentului, a concursului pentru selecția candidaților la funcția de procuror general. Și tot în aceeași zi, Guvernul și-a asumat răspunderea pentru un proiect de lege din start neconstituțional, un proiect prin care se dorește ca viitorul procuror general să devină marionetă în mâinile prim-ministrului și să execute comenzi și mofturi politice”, se spune în moțiunea de cenzură.
Potrivit semnatarilor moțiunii, „Guvernul Sandu a demonstrat incapacitatea totală politică și profesională de a rezolva problemele actuale și de a opri aprofundarea crizei în toate sferele vieții sociale”. Guvernul Sandu se face vinovat de eșecul reformei justiției. Lipsa de profesionalism și responsabilitate, prejudiciile aduse cetățenilor Republicii Moldova, abandonarea intereselor naționale, încercarea de a subordona politic Procuratura, încălcarea flagrantă a Constituției, denotă o incapacitate a prim-ministrului de a gestiona un guvern de coaliție”, se menționează în moțiune.
Partidul Socialiștilor a înaintat moțiunea de cenzură pe 8 noiembrie ca urmare a angajării răspunderii Guvernului pentru modificarea Legii procuraturii, în partea ce ține de procedura de preselectare a procurorului general. Proiectul prevedea că prim-ministrul va preselecta cel puțin doi candidați la funcția de procuror general și va transmite lista și dosarele acestora Consiliului Superior al Procurorilor. CSP urma să aleagă unul dintre candidații propuși de premier și să îl înainteze președintelui țării.
Anterior, o moțiune de cenzură a trecut și în cazul Guvernului condus de liberal-democratul Valeriu Streleț. Atunci, în octombrie 2015, Parlamentul i-a acordat vot de neîncredere Guvernului la propunerea Partidului Socialiștilor și Partidului Comuniștilor, cu susținerea deputaților democrați, în total 65 de deputați. Și Guvernul condus de liberal-democratul Vlad Filat a căzut în martie 2013, în urma unei moțiuni de cenzură depuse de Partidul Comuniștilor. Pentru demiterea Guvernului au votat 54 de deputați, inclusiv democrați, socialiști și doi neafiliați. Mai devreme, în 1999, când o nouă majoritate parlamentară constituită din comuniști, creștin-democrați și independenți desprinși de formațiunile de centru-dreapta au votat pentru demiterea Guvernului Sturza, demitere sprijinită și de președintele Republicii Moldova, Petru Lucinschi.