Diana Chiriac: În UTA Găgăuzia nu avem nicio decizie de inițiere a amalgamării voluntare

Deși legea privind amalgamarea voluntară se aplică la nivelul întregii țări, în UTA Găgăuzia nu există, deocamdată, inițiative ale autorităților locale de a iniția acest proces. Declarația aparține Dianei Chiriac, șefa Direcției APL din cadrul Cancelariei de Stat, și a fost făcută la dezbaterea publică „Reforma administrației publice în UTA Găgăuzia”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit Dianei Chiriac, în regiune nu a fost adoptată nicio decizie de inițiere a amalgamării voluntare, chiar dacă autoritățile centrale le-au prezentat primarilor procedurile și avantajele reformei.

Diana Chiriac a menționat că statutul special al UTA Găgăuzia este protejat atât prin Constituție, cât și prin Legea privind statutul juridic al autonomiei, iar cadrul legal al amalgamării voluntare a fost elaborat ținând cont de aceste particularități.

„UTA Găgăuzia are un statut special care este consfințit nu doar în legea specială privind statutul autonomiei, dar și în Constituție. Pe de altă parte, legea privind amalgamarea voluntară ține cont de specificul autonomiei. Dar un lucru este clar, reforma a fost demarată pe întreg teritoriul Republicii Moldova, ea se reflectă și asupra UTA Găgăuzia”, a explicat Diana Chiriac.

Potrivit ei, în pofida discuțiilor purtate cu primarii din regiune, până în prezent nu a fost adoptată nicio decizie oficială de inițiere a procesului de amalgamare voluntară.

„În UTA Găgăuzia nu avem nicio decizie de inițiere a amalgamării voluntare. Au fost unele intenții conturate între primarul de la Comrat și primăria Ferapontievca. Am avut discuții cu primarii din autonomie, am fost acolo la solicitarea lor, pentru a le explica care este procedura amalgamării și care sunt oportunitățile. Au fost discuții bune, doar că la moment nu avem nicio decizie de inițiere a amalgamării voluntare”, a mai spus Diana Chiriac.

În același timp, șefa Direcției APL din cadrul Cancelariei de Stat a precizat că situația la nivel național este diferită, procesul de amalgamare voluntară fiind în plină desfășurare. „La nivel de țară avem 1 150 de decizii de inițiere. Aici e vorba doar de decizii de intenție. Dar deja putem vorbi și despre decizii clare de amalgamare voluntară și acest număr este în creștere cu fiecare săptămână. În prezent, avem 42 de decizii definitive de amalgamare voluntară. Dar acest număr se schimbă de la o zi la alta”, a mai spus Diana Chiriac.

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

Fraudele din sistemul medical nu pot fi eliminate complet, însă pot fi reduse semnificativ prin digitalizare, controale și sancționarea celor care încalcă regulile. Acestea se referă, de cele mai multe ori, la raportarea nejustificată a unor servicii, internări inutile sau alte practici prin care banii publici sunt utilizați necorespunzător. Subiectul a fost discutat în cadrul audierilor parlamentare privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2025, transmite IPN.

Întrebat despre fraudele din sistemul medical și măsurile întreprinse pentru combaterea acestora, directorul CNAM, Ion Dodon, a declarat că astfel de cazuri vor continua să existe, însă instituțiile trebuie să reducă la minimum risipa banilor publici. „Fraude sunt și, mă scuzați, ele o să fie. Noi trebuie să luptăm pentru a reduce semnificativ cât mai mult nivelul acestor fraude”, a afirmat Ion Dodon.

Potrivit acestuia, unul dintre principalele instrumente este digitalizarea sistemului medical, care permite autorităților să urmărească aproape în timp real serviciile medicale raportate și să depisteze mai ușor eventualele nereguli. Directorul CNAM a precizat că instituția verifică inclusiv calitatea actului medical, penalizează prestatorii atunci când sunt constatate abateri și sesizează organele de drept dacă există indicii de fraudă.

Șeful CNAM a oferit și exemple de nereguli depistate în sistem. Potrivit lui, au existat cazuri în care pacienții au fost ținuți internați mai mult decât era necesar sau situații în care un medic și-a prescris singur servicii medicale. El a precizat că astfel de cazuri sunt izolate, dar demonstrează necesitatea monitorizării permanente.

Un alt subiect abordat în cadrul audierilor a vizat plângerile potrivit cărora pacienții sunt nevoiți, în unele spitale, să cumpere din bani proprii consumabile precum vată, seringi sau alte materiale medicale care ar trebui asigurate de instituțiile sanitare. Directorul CNAM a calificat astfel de situații drept inadmisibile și a spus că toate instituțiile medicale trebuie să asigure consumabilele esențiale. El a îndemnat pacienții cărora li se solicită să procure asemenea materiale, să păstreze bonurile și să depună o petiție la CNAM, iar instituția va obliga spitalele, în cazurile confirmate, să restituie cheltuielile suportate. Potrivit lui Ion Dodon, în ultimii ani au fost returnate pacienților câteva sute de mii de lei în urma unor astfel de sesizări.

Totodată, în cadrul audierilor, conducerea CNAM a prezentat rezultatele înregistrate în 2025. Din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au fost cheltuite peste 17 miliarde de lei, cu aproape 10% mai mult decât în anul precedent, iar finanțarea suplimentară a permis extinderea accesului la servicii medicale. Potrivit lui Ion Dodon, listele de așteptare pentru operațiile de cataractă și protezarea aparatului locomotor au fost reduse prin majorarea volumului de servicii contractate, iar implementarea sistemului e-Rețeta și a altor instrumente digitale contribuie atât la simplificarea accesului pacienților la tratament, cât și la diminuarea fraudelor din sistem.

Membrii Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie au apreciat rezultatele financiare prezentate de CNAM. În cadrul audierilor, aceștia au insistat asupra necesității orientării sistemului medical spre rezultate măsurabile, cu accent pe prevenție, medicina primară și evaluarea impactului investițiilor asupra sănătății populației.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Diana Chiriac: În UTA Găgăuzia nu avem nicio decizie de inițiere a amalgamării voluntare

Deși legea privind amalgamarea voluntară se aplică la nivelul întregii țări, în UTA Găgăuzia nu există, deocamdată, inițiative ale autorităților locale de a iniția acest proces. Declarația aparține Dianei Chiriac, șefa Direcției APL din cadrul Cancelariei de Stat, și a fost făcută la dezbaterea publică „Reforma administrației publice în UTA Găgăuzia”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit Dianei Chiriac, în regiune nu a fost adoptată nicio decizie de inițiere a amalgamării voluntare, chiar dacă autoritățile centrale le-au prezentat primarilor procedurile și avantajele reformei.

Diana Chiriac a menționat că statutul special al UTA Găgăuzia este protejat atât prin Constituție, cât și prin Legea privind statutul juridic al autonomiei, iar cadrul legal al amalgamării voluntare a fost elaborat ținând cont de aceste particularități.

„UTA Găgăuzia are un statut special care este consfințit nu doar în legea specială privind statutul autonomiei, dar și în Constituție. Pe de altă parte, legea privind amalgamarea voluntară ține cont de specificul autonomiei. Dar un lucru este clar, reforma a fost demarată pe întreg teritoriul Republicii Moldova, ea se reflectă și asupra UTA Găgăuzia”, a explicat Diana Chiriac.

Potrivit ei, în pofida discuțiilor purtate cu primarii din regiune, până în prezent nu a fost adoptată nicio decizie oficială de inițiere a procesului de amalgamare voluntară.

„În UTA Găgăuzia nu avem nicio decizie de inițiere a amalgamării voluntare. Au fost unele intenții conturate între primarul de la Comrat și primăria Ferapontievca. Am avut discuții cu primarii din autonomie, am fost acolo la solicitarea lor, pentru a le explica care este procedura amalgamării și care sunt oportunitățile. Au fost discuții bune, doar că la moment nu avem nicio decizie de inițiere a amalgamării voluntare”, a mai spus Diana Chiriac.

În același timp, șefa Direcției APL din cadrul Cancelariei de Stat a precizat că situația la nivel național este diferită, procesul de amalgamare voluntară fiind în plină desfășurare. „La nivel de țară avem 1 150 de decizii de inițiere. Aici e vorba doar de decizii de intenție. Dar deja putem vorbi și despre decizii clare de amalgamare voluntară și acest număr este în creștere cu fiecare săptămână. În prezent, avem 42 de decizii definitive de amalgamare voluntară. Dar acest număr se schimbă de la o zi la alta”, a mai spus Diana Chiriac.

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

Președinția Republicii Moldova respinge acuzațiile potrivit cărora documente oficiale ale instituției ar fi fost găsite la o gunoiște. Reacția vine după apariția în spațiul public a unor imagini video însoțite de o declarație anonimă atribuită unui grup de reprezentanți ai Inspectoratului pentru Protecția Mediului, transmite IPN.

Instituția prezidențială precizează că în imaginile distribuite apare un plic care ține de o corespondență oficială din anul 2018, și nu documente din arhiva sau circuitul intern al Președinției.

Potrivit Aparatului Președintelui, pe plic sunt vizibile ștampilele de intrare și ieșire ale oficiului poștal, fapt care ar demonstra că acesta a trecut prin procedura de expediere și a fost recepționat de destinatar.

Președinția menționează că, după transmiterea corespondenței către destinatar, responsabilitatea pentru păstrarea sau eliminarea acesteia revine persoanei sau instituției care o deține.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025