Advertoriale

Inspirația din spatele unui startup health-tech de succes.

Când m-am trezit cu o reacție alergică care mi-a lăsat ochii roșii, umflați și iritați, n-am vrut să aștept zile întregi ca să fac o programare la medic. Am apelat, în schimb, la o aplicație de telemedicină din Republica Moldova și am primit un plan de tratament în doar câteva ore.

Era o dimineață de sfârșit de mai când m-am trezit cu ochii roșii. Pentru că era sezonul când înfloresc copacii, am intuit că era vorba de o reacție alergică. Am contactat o prietenă care suferă în fiecare an de alergie la ambrozie și am rugat-o să-mi recomande un specialist.

I-am căutat numele pe Google, iar primul rezultat a fost Doctorchat, o platformă de telemedicină din Republica Moldova lansată acum 5 ani. În loc să aștept 3 zile ca să ajung la o programare la cabinet, am ales să folosesc aplicația. Am descris în detaliu simptomele, tratamentul, rutina de îngrijire și am trimis trei poze cu ochii mei care arătau jalnic. Trei ore mai târziu, aveam un set complet de instrucțiuni.

Doctorchat este administrat de o echipă din trei persoane și oferă o alternativă la îngrijirea medicală tradițională. Astăzi, aproximativ 200 de medici folosesc Doctorchat. Și pentru că nu i-a speriat formatul digital, nu au avut dubii dacă ar trebui sau nu să utilizeze platforma.

Inițial, platforma oferea consultații simple prin intermediul mesajelor. Acum te poți programa și pentru apeluri video sau chiar vizite la cabinet. Toate opțiunile, chiar și cele prin mesaje, sunt gestionate de specialiști licențiați în medicină. După ce ai ales un medic, acesta îți va răspunde în următoarele 24 de ore la întrebările legate de sănătate.

Medici adevărați, care tratează cazuri reale chiar și din străinătate

Emilia Stici, medic ginecolog-endocrinolog cu peste 30 de ani de experiență, este pe platforma Doctorchat aproape de la început. „Consultația mea pe platformă este identică cu cea pe care o ofer la clinică”, spune ea. „De obicei, 30 de minute sunt suficiente pentru a răspunde la toate întrebările și a da recomandări”.

Am fost surprinsă să aflu că multe dintre cazurile ei sunt urgente, cu sângerări abundente sau inflamații acute, și implică adesea femei din diaspora moldovenească, din țări precum Marea Britanie sau Irlanda, unde accesul la asistență medicală poate fi dificil și barierele lingvistice sunt încă o provocare.

Ideea creării Doctorchat a venit în timpul pandemiei. Veaceslav Culev, creatorul acesteia, este medic de profesie. După absolvire, s-a alăturat unei companii farmaceutice germano-italiene, unde lucrul cu specialiștii din domeniul sănătății l-a ajutat să construiască rețeaua de contacte pentru viitoarea platformă de video-chat.

„Pandemia ne-a schimbat viața de zi cu zi, și atunci m-am gândit să ușurez accesul la servicii medicale. Am lansat acest proiect din economiile mele, apoi am primit susținere de la persoane fizice, de la organizații precum Mozaic și de la o instituție publică care sprijină întreprinderile mici din Republica Moldova”, povestește Culev.

Doctorchat este doar un exemplu elocvent despre cum se dezvoltă domeniul sănătății digitale în Republica Moldova. Proiecte asemănătoare sunt Selftalk, o aplicație de autoterapie axată pe gestionarea stresului și anxietății prin sesiuni audio ghidate, și Easyplan, un software conceput pentru a eficientiza operațiunile cabinetelor stomatologice, unde Culev este, de asemenea, CEO. În prezent, aproximativ 10% dintre startup-urile autohtone sunt în domeniul sănătății digitale.

Sănătatea digitală, un domeniu încă instabil, dar în creștere

Această ascensiune a domeniului HealthTech oglindește tendințele globale. În 2020, Organizația Mondială a Sănătății a adoptat Strategia Globală privind Sănătatea Digitală pentru 2020-2025 pentru a optimiza performanțele sistemului medical cu ajutorul tehnologiei. În Moldova, o alianță strategică între Asociația Națională a Companiilor din Domeniul Tehnologiilor Informaționale și al Comunicațiilor din Moldova și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, susținută de Technovator și Startup Moldova, a stimulat crearea Forumului Anual de Sănătate Digitală și a susținut activ acest ecosistem. Iar includerea în platforma ECHAlliance nu doar recunoaște aceste progrese, ci și conectează Republica Moldova la o rețea globală de lideri HealthTech.

Potrivit lui Mihai Dascăl un pasionat de tehnologie, dar și președintele Asociației We4Health și profesor la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, angajamentul Ministerului Sănătății pentru digitalizarea sectorului medical nu este încă resimțit pe deplin, chiar dacă autoritățile susțin ideea. El recunoaște că integrarea sistemului e-Rețeta, platforma națională de prescripții electronice din Moldova, este o îmbunătățire majoră pentru serviciile de sănătate din țară. Împreună cu CNAM – Compania Națională de Asigurări în Medicină, echipa sa a construit un sistem folosit acum de doctorii și farmaciștii din toată țara.

Sprijinul din partea Moldova Innovation technology Park (MITP) și Startup Moldova este mai vizibil. „Startup Moldova face o treabă excelentă în ghidarea și finanțarea inițiativelor în stadiul lor incipient”, afirmă Dascăl, punctând că acest domeniu este unul foarte specific. „Este nevoie de o organizație dedicată pe deplin acestei nișe, care înțelege cum funcționează un startup medical”, explică Dascăl. 

Combinând tradițiile medicale europene și post-sovietice

Potrivit lui Culev, rata de reîntoarcere a clienților pe Doctorchat este de 30%, iar asta le oferă încrederea de a lansa și servicii business-to-business, de a integra instrumente de Inteligență Artificială și a dezvolta versiunea în română a platformei. El crede cu tărie că țara noastră are potențialul de a combina tradițiile medicale europene și post-sovietice, datorită doctorilor foarte calificați pe care-i are.

Comunitatea medicală din Republica Moldova are deja abilitățile necesare și dorința aprigă, spune Dascăl, bazându-se pe această viziune a expertizei și inovației locale. „Avem oameni talentați cu mult potențial”, crede el, explicând că acestora le lipsește un cadru structurat. El propune crearea unui hub centralizat unde startup-urile, instituțiile academice și Ministerul Sănătății să poată colabora eficient.

O platformă globală pentru parcări inteligente și un startup care transformă modul în care se deplasează curierii. Ambele afaceri sunt lansate de doi antreprenori moldoveni care lucrează acum peste hotare, dar rămân conectați la țara lor.

Milioane de locuri de parcare, un singur birou

Eugene Tsyrklevich, fondator și CEO al Parkopedia, dă o tură cu bicicleta printre rândurile de birouri din oficiul companiei sale din Chișinău. Clădirea cu pereți din sticlă este suficient de mare pentru o scurtă plimbare – o metaforă potrivită pentru o companie construită pe ideea de mobilitate urbană.

Fondată în 2007, Parkopedia cartografiază peste 90 de milioane de locuri de parcare în mai mult de 20.000 de orașe. Tehnologia sa este integrată în sistemele automobilelor BMW, Audi, Toyota și ale altor producători. În februarie 2025, compania a fost achiziționată de EasyPark Group, una dintre cele mai mari platforme globale de mobilitate, cu aproximativ 45 de milioane de utilizatori anuali. Pentru Cameron Clayton, CEO EasyPark Group, acest pas înseamnă „călătorii mai ușoare pentru șoferi”.

Eugene Tsyrklevich și-a păstrat rolul de CEO și descrie tranzacția drept „un moment de cotitură pentru mobilitate”. Întrebat dacă a fost și un succes financiar, zâmbește și răspunde cu simplitate: Da!

Parkopedia nu e o afacere de tipul celor din Silicon Valley. „Când am lansat Parkopedia, nu aveam investitori, contacte sau echipă”, își amintește el.

Povestea lui urmează traseul clasic al multor emigranți: s-a născut în Republica Moldova, a plecat la studii în Statele Unite, apoi a fondat o companie în Marea Britanie. În timp ce Parkopedia a crescut, Republica Moldova nu a rămas în trecut, ci a devenit din nou parte din ecuație. Eugene Tsyrklevich petrece acum o mare parte din timp la Chișinău, iar echipa de aici joacă un rol esențial în dezvoltarea companiei.

Moldova Innovation Technology Park (MITP) este infrastructura care face această legătură una funcțională. Parkopedia operează în cadrul MITP, beneficiind de o taxă unică de 7% și de proceduri simplificate. Asta îi permite companiei să gestioneze de aici operațiuni globale, fără obstacole birocratice inutile.

Investiții și ambiții

Biroul Parkopedia din Chișinău nu este o „extensie ieftină” a afacerii, ci un centru operațional important. Aici sunt dezvoltate și testate componente esențiale ale procesului: algoritmi de predicție pentru disponibilitatea locurilor de parcare, soluții pentru stațiile de încărcare a mașinilor electrice, instrumente interne și suport pentru clienți. O parte semnificativă a muncii care alimentează sistemele folosite de șoferii din întreaga lume este realizată în Moldova.

Tsyrklevich nu vorbește doar în cifre și termeni tehnici. El subliniază că decizia de a consolida echipa din Chișinău se datorează, mai ales, calității oamenilor de aici și faptului că Moldova i-a oferit, de la bun început, șansa de a construi o afacere. Eugene se implică în ecosistemul local și este membru al Consiliului de Administrație al Startup Moldova, contribuind la dezvoltarea următorului val de antreprenori.

Dmitri Liberman, director operațional al companiei Port, un startup european de e-mobilitate, este un alt exemplu de antreprenor din aceeași industrie care s-a întors în țară. Dacă Parkopedia rezolvă problema parcărilor, Port lucrează la o altă piesă esențială a orașelor moderne: serviciile de curierat și livrările rapide.

Dmitri Liberman s-a născut în Moldova, a crescut și a studiat în străinătate, apoi a lucrat în companii precum Uber, Delivery Hero și Bolt. A inițiat operațiuni în diverse țări, a dezvoltat proiecte complexe de logistică și a înțeles modul în care funcționează mobilitatea urbană, din Nairobi până în Stockholm.

La Port, el coordonează o rețea de hub-uri pentru biciclete electrice destinate curierilor în marile orașe europene. Aceste centre oferă biciclete încărcate, servicii de mentenanță, schimb rapid de baterii și software pentru optimizarea rutelor. Pentru curieri, asta înseamnă mai puțin timp pierdut și mai mult control asupra muncii lor, iar pentru orașe, mai puțină poluare și trafic redus.

În doar un an, Port a instalat peste 1.000 de biciclete electrice în Londra și Stockholm. „Scopul nostru nu este doar să aducem vehicule noi”, spune el, „ci să remodelăm infrastructura”. Fiecare hub oferă biciclete complet încărcate, mentenanță la fața locului și software personalizat pentru planificarea rutelor și schimbul de baterii. În marile orașe, un singur hub poate deservi până la 150 de curieri pe zi.

„Nu vreau doar să mă întorc acasă”, spune Liberman, „vreau să construiesc acolo unde are sens.” Regimul fiscal oferit de MITP, alături de competențele tehnice locale și flexibilitatea ecosistemului, sunt pentru el motive clare de a dezvolta produse și operațiuni de la Chișinău.

Port vrea să mărească de 4 ori numărul de vehicule în acest an și să-și construiască propriile stații de încărcare. Cu aceste planuri în vizor, privirea lui Liberman se îndreaptă din nou spre Chișinău. Pentru el, e un loc propice pentru lansarea unor proiecte pilot și un teren fertil de unde pot să apară, cine știe, chiar următorii antreprenori globali de tehnologie.

De la nostalgie la investiție

Valeria Vulpe, fostă data scientist la Google, este o altă voce din diasporă care vrea să se facă auzită la Chișinău. Valeria a crescut în capitală, a studiat în SUA și Marea Britanie și a lucrat câțiva ani în domeniul căutării și analizei datelor. În tot acest timp, Republica Moldova a contat mai degrabă pe plan personal, nu și în carieră.

Munca de la distanță i-a permis să revină mai des acasă și să se implice direct în piața muncii de aici. Ține workshopuri la Chișinău, îi ajută pe tineri să se pregătească pentru interviurile tehnice și le explică cum funcționează în realitate companiile internaționale. Pentru mulți participanți, atelierele ei sunt primul contact direct cu cineva care are o astfel de experiență și le poate arăta cum să o aplice în practică.

Investitorii spun că astfel de legături cu țara de origine nu sunt întâmplătoare. „Moldova are un potențial uman subapreciat”, spune Vasile Tofan, partener principal la Horizon Capital, un fond de investiții activ în zonă. El crede că dezvoltarea țării în viitor nu va ține de nostalgia tinerilor antreprenori de a reveni acasă, ci de capacitatea de a construi produse globale și de a inspira încredere.

„Sectorul IT din Moldova a fost mult timp orientat spre servicii. Ceea ce încă lipsește este încrederea că antreprenorii de aici pot crea și gestiona produse globale, nu doar executa sarcini pentru alții”, explică Tofan. „Până la urmă, o afacere înseamnă oameni. Integritatea este punctul de punctul pornire. Fără ea, nimic nu rezistă.”

El plasează Republica Moldova în contextul unei schimbări geopolitice mai ample. „Dacă mă întrebați care este astăzi frontiera lumii libere, aș spune Ucraina. Iar Moldova vine la pachet,” afirmă Tofan.

Revenind la Chișinău, aceste perspective capătă o formă concretă. Antreprenori ca Eugene Tsyrklevich și Dmitri Liberman nu văd Republica Moldova doar ca pe un refugiu emoțional sau fiscal, ci ca pe un loc din care pot construi infrastructură, echipe și produse pentru piețele globale.

„Nu trebuie să fii în San Francisco ca să lansezi un proiect de anvergură”, spune Liberman. Tsyrklevich, fiind și mai direct, declară că „Moldova a făcut posibilă apariția Parkopedia.” Pentru el, Chișinăul nu este doar orașul natal, ci una dintre bazele active ale companiei. „Nu vin aici doar în vizită. Simt că aparțin acestui loc la fel de mult ca Londrei sau Californiei. Povestea mea a început chiar aici.”

În perioada aprilie – mai 2025, ponderea comerțului ilegal cu țigarete în Republica Moldova a constituit 7,9%, în scădere cu 1,9 puncte procentuale față de septembrie – octombrie 2024, potrivit datelor studiului realizat de compania de cercetare IPSOS. Este al doilea an când piața neagră de produse de tutun înregistrează o descreștere. Anterior, experții au argumentat că această scădere se datorează unei politici fiscale echilibrate și predictibile, care prevede o majorare treptată a accizelor, în funcție de creșterea veniturilor și a puterii de cumpărare a populației.

Studiul realizat de IPSOS în 2023 arată că, acum doi ani, comerțul ilicit în Republica Moldova ajunsese la un nivel record, de aproape 12%. În 2024, situația a început să se schimbe – piața ilegală s-a redus până la 9.8%, iar în acest an a consituit 7.9%. De menționat că noul calendar fiscal a intrat în vigoare în ianuarie 2024 și prevede o creștere graduală a accizei de 10% până la finele anului 2026.

Ce ține de sursa comerțului ilicit, în aprilie – mai 2025, situația nu s-a schimbat semnificativ. Rezultatele cercetării arată că principala sursă a comerțului ilicit continuă să fie țigările de origine necunoscută, care nu corespund legislației naționale sau copiază o marcă autentică fără autorizație. Acestea dețin o cotă de 3,8%, în scădere semnificativă față de perioada precedentă, când ponderea acestora era de 5,8%.

Categoria așa-numitelor „illicit whites”, țigarete fără timbru de acciz, a ajuns la 3,4%, marcând o ușoară creștere față de perioada anterioară, când aceasta constituia 3,0 % . În același timp, produsele din tutun destinate altor piețe (așa-numitele „non-domestic duty-paid”) reprezintă 0,3%, iar țigările provenite din surse duty-free constituie 0,4% din consumul total.

Ponderea țigaretelor de origine necunoscută sau neconforme a scăzut considerabil în Chișinău (de la 3,7% la 1,3%) și în regiunea de Nord (de la 8,0% la 4,2%). Regiunea de Sud continuă să înregistreze cel mai ridicat nivel al comerțului ilicit, atingând 13,1%, însă înregistrează o scădere cu 1,6 puncte procentuale față de perioada anterioară.

Prețul mediu de vânzare cu amănuntul al țigaretelor ilicite este estimat la 36,1 lei pachetul, în timp ce țigările comercializate legal se vând, în medie, cu 51,6 lei pachetul.

Potrivit aceluiași studiu, magazinele alimentare rămân principalul canal de vânzare pentru țigările ilicite, cu o pondere de 61% din totalul vânzărilor ilegale. Minimarketurile dețin o cotă de 13,7%, iar supermarketurile – 10,6%.

Cercetarea a fost realizată de IPSOS, una dintre cele mai mari companii de studii de piață din lume, în perioada aprilie–mai 2025. Studiul precedent a fost efectuat în septembrie–octombrie 2024. Metodologia de cercetare a presupus interviuri și colectare de mostre, fiind chestionați aproximativ 1.500 de fumători adulți cu vârsta cuprinsă între 19 și 64 de ani, din mediul urban și rural al țării, cu excepția regiunii transnistrene. Studiul a fost realizat la comanda principalilor importatori de țigarete din Moldova – JTI și PMI.

Poate Republica Moldova să treacă de la rețetele pe hârtie la cele digitale? Mihai Dascăl și compania sa, CorLab, au demonstrat că digitalizarea este posibilă, odată cu lansarea platformei eRețeta.

În primii ani de studenție la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Mihai Dascăl trăia două vieți: ziua era la spital făcând gărzi, iar noaptea se ocupa de coding. „Am un scris groaznic, nici eu nu-l pot citi”, râde el.

Acel site încă mai există online. Creat doar pentru a trece cu brio de examene, a aprins o scânteie de curiozitate în tânărul student. După absolvire, între turele de la Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească din Chișinău și orele petrecute în spatele unei tejghele de farmacie, Mihai combina asiduu medicina cu programarea. 

Câțiva ani mai târziu, a fondat CorLab Tech, o companie de software care dezvoltă produse digitale axate pe sănătate și sisteme bazate pe date, unde acum este director tehnic. Compania numără în prezent 20 de oameni din Republica Moldova și nu numai, toți lucrând de la distanță. CorLab s-a alăturat încă de la început la Moldova Innovation Technology Park (MITP), în principal pentru taxa unică de 7%, considerată un avantaj major. Mihai Dascăl spune că aceasta oferă companiilor tech din Moldova o șansă reală de a fi competitive.

Între timp, compania a creat registrul de cancer pentru Spitalul Oncologic din Chișinău și – proiectul lor de suflet – sistemul online eRețeta, care a schimbat modul în care moldovenii își procură medicamentele.

„Am ales intenționat domeniul sănătății”, spune Mihai cu simplitate. „Dorința de a ajuta sistemul medical este slăbiciunea mea”. O zice cu mândrie, dar și cu oboseala cuiva care a văzut sistemul „de pe ambele părți ale baricadei”. Tratează pacienții din postura de medic și știe din propria experiență cum e să descifrezi rețete ca farmacist.

Atunci când Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a anunțat o licitație publică pentru un sistem de rețete electronice, nu a ezitat să aplice. „Teza mea de masterat a fost despre e-rețete. Știam că aici putem face cu adevărat o diferență”.

Echipa sa a proiectat eRețeta, o platformă unde medicii pot emite rețete compensate, farmaciștii le pot vizualiza și elibera, iar compania de asigurări poate urmări totul în timp real. eRețeta este folosită în prezent doar pentru rețetele compensate, costul cărora este parțial acoperit de stat.

În noaptea de dinaintea lansării, platforma era cât pe ce să se prăbușească. Serviciul guvernamental de semnătură electronică MSign – poarta de acces pentru autentificare – s-a blocat brusc. „Eram toți într-o cameră, holbându-ne la ecrane”, își amintește Mihai. „Urma să lansăm platforma a doua zi dimineață și, dintr-o dată, nimeni nu putea nici măcar semna o rețetă.” Timp de 2 ore care au părut interminabile, inginerii s-au mobilizat pentru a o restabili. Chiar înainte de miezul nopții, platforma a repornit.

CorLab a dezvoltat eRețeta în aproape 11 luni. Pentru a se asigura că este viabilă, platforma a fost testată de către medicii și farmaciștii din Hîncești, înainte de a fi lansată la nivel național. În aprilie 2023, eRețeta a devenit operațională.

Peste noapte, cu doar câteva excepții minore, Republica Moldova a renunțat la rețetele pe hârtie pentru medicamente compensate. În prezent, Organizația Mondială a Sănătății finanțează dezvoltarea ulterioară a platformei. „Nu e doar mentenanță, e dezvoltare activă”, spune Mihai.

Conform Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), platforma eRețeta este utilizată în prezent în 1400 de instituții medicale contractate și peste 1600 de farmacii la nivel național. În fiecare lună, peste 170 de mii de pacienți beneficiază de medicamente subvenționate și aproape 290 de mii de rețete electronice sunt eliberate.

„Înainte de eRețeta, prescrierea și eliberarea rețetelor se făcea manual și asta presupunea erori. Medicii nu puteau urmări istoricul de rețete al unui pacient, farmaciștii se confruntau cu erori de transcriere, iar raportarea era adesea târzie și incompletă. Digitalizarea a rezolvat aceste probleme și a permis monitorizarea în timp real a fondurilor publice”, explică Silvia Munteanu, șefa serviciului de comunicare al CNAM. Dascăl menționează că schimbarea a eliminat și alte costuri masive pentru guvern: aproape 2 milioane de lei pe an, cheltuiți pe hârtia specială pentru acest tip de rețete.

De la aplicații locale, la un ecosistem digital de sănătate

Acesta e doar începutul unei noi ere pentru domeniul sănătății. Guvernul Republicii Moldova a aprobat Programul Național de Digitalizare și Inovare în Sănătate 2025-2030, care solicită Ministerul Sănătății și CNAM să dezvolte un ecosistem digital integrat, de la telemedicină la dosarele electronice de sănătate. Un astfel de sistem ar permite clinicienilor să acceseze istoricul pacienților între instituții și ar oferi supraveghere în timp real a cheltuielilor publice pentru medicamente și servicii. Această direcție explică de ce companiile precum CorLab propun acum nu doar aplicații individuale, ci platforme naționale interoperabile.

Pentru Mihai Dascăl, aceste platforme nu sunt simple linii de cod și nici simple contracte cu statul. Sunt șinele invizibile pe care circulă „trenul” sistemului medical – o infrastructură care trebuie să fie stabilă, fiabilă și mereu funcțională atunci când oamenii au nevoie. Nu pentru utilizatori abstracți, ci pentru familii reale. Familii ca a lui, care ajung dimineața la spital cu un copil bolnav, sperând că sistemul va funcționa.

„Noi nu facem doar jocuri. Creăm artă care vorbește, inspiră și durează”, spune Dimitr Gibinski, fondatorul studioului de jocuri ArtDock din Moldova, câștigător al premiului People’s Choice Award  la Nordic Game anul acesta.

Au luat doar lucrurile esențiale și au pornit spre granița cu Polonia, unde au așteptat cu inimile grele, sperând ca războiul să se încheie, dar curând au înțeles că nu va fi așa.

Un prieten le-a sugerat să se mute în Republica Moldova – o țară cu un sector IT în plină dezvoltare și politici favorabile pentru start-up-urile din tehnologie. La scurt timp, Dimitr s-a mutat la Chișinău și a lansat ArtDock. Ceea ce a început ca o echipă de opt persoane în Ucraina, a crescut acum la 47 de colegi: ucraineni, bieloruși, moldoveni și ruși.

„MITP oferă stabilitate și predictibilitate”, spune el despre Moldova Innovation Technology  Park.

Pe masă sunt aliniate mici figurine din jocurile video create de echipă. Pe măsură ce Dimitr vorbește despre jocurile sale, fața i se luminează. Fiecare proiect durează până la șase luni, de la concept și design până la programare și testare. Captarea atenției publicului de la început este crucială.

Primul lor joc, SOS OPS, a fost lansat în noiembrie 2023. Este un joc cooperativ de acțiune, în care jucătorii formează echipe pentru a salva orașul. Jocul a entuziasmat rapid publicul și a adunat până acum în jur de 150.000 de jucători.

A urmat un alt joc 3D – Penguin Helper, care este plin de umor și haos. În continuare, a apărut și Pao Pao, un joc culinar în care jucătorii gestionează un restaurant și se ocupă de comenzi, individual sau în echipă.

Jocul în evoluție al studioului ArtDock, Lootbound, provoacă jucătorii cu tactici, strategii inteligente și cu gestionarea atentă a resurselor.

De la înființare, ArtDock a contribuit la promovarea potențialului Moldovei în lumea globală a  jocurilor video. Echipa a câștigat People’s Choice Award la Nordic Game 2025 și a participat în acest an la o serie de expoziții internaționale, în țări precum Olanda, China, Germania și Japonia.

Scena jocurilor video din Moldova este în creștere

ArtDock nu este singurul de acest gen. La Chișinău, noi studiouri apar constant, testând cât de departe poate ajunge industria jocurilor din Republica Moldova. Unul dintre ele, TroFilm Group, s-a asociat cu EGOVERSE Limited din Hong Kong pentru a crea un joc video AAA, de tipul celor realizate în mod obișnuit de marile studiouri internaționale.

Echipele locale scanează acum obiecte și medii reale folosind fotogrammetria pentru a crea lumi 3D cât mai realiste. Este un lucru dificil, după cum a povestit producătorul Trofim Gutanu. Echipa a trebuit să se pregătească rapid, dar a demonstrat că poate livra la nivel global.

Sectorul creativ din Republica Moldova evoluează rapid. Din 2022, patru universități din țară au lansat programe de licență în Game Design, Animație și Producție Multimedia. Aceste proiecte arată ce se schimbă: Republica Moldova nu mai este doar despre programare sau outsourcing. Acum dezvoltă propriile jocuri! Această nișă poate fi nu doar distractivă, ci și foarte profitabilă. La nivel global, se estimează că piața jocurilor va genera 188,8 miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 3,4% față de anul precedent. Mai mult, până în 2028 se preconizează că va ajunge la 206,5 miliarde de dolari.

Dezvoltând talente, câștigând încredere

Pentru Dimitr, succesul nu înseamnă doar realizarea de jocuri, ci și grijă pentru oameni. „Oameni, oameni, oameni. Aceasta este prima, a doua și a treia noastră prioritate,” spune el. Angajarea nu a fost ușoară. „Ca să adunăm acești 47 de profesioniști sub același acoperiș, am trecut prin vreo 500 de interviuri, 5.000 de CV-uri,” adaugă el zâmbind. Angajarea și formarea noilor studenți durează aproximativ un an, până când devin complet productivi.

Comentariul fiecărui jucător contează. „Chiar dacă descoperiți o greșeală sau ceva care ar putea fi îmbunătățit, vă vom fi recunoscători dacă ne spuneți,” spune Dimitr. „Le citim pe toate.” Pentru el, este vorba despre înțelegerea comunității și crearea unui mediu în care jucătorii și creatorii să crească împreună.

Dimitr speră că Republica Moldova va deveni în curând un hub regional de gaming, la fel cum a fost Finlanda odată cu Angry Birds. „Industria de aici este încă la început,” spune el, „dar are tot ce îi trebuie pentru a avea succes.”

Cu 28 de ani în urmă, o familie pasionată de agricultură și-a propus să ofere consumatorilor produse naturale și sănătoase. Ceea ce a început ca o mică afacere locală s-a transformat treptat într-o companie recunoscută pentru calitate și deschidere spre piețele internaționale.

„Înființată în 1997, compania Axedum a început cu produse din carne de pui, ulterior ouă, conserve, și produse „ready to eat”, bazându-se pe valori fundamentale: grijă față de animale, responsabilitate față de consumatori și dorința de a oferi produse proaspete, sigure și gustoase”, spune Dumitrița Cojocaru, director executiv Axedum.

Astăzi, compania este un exemplu de succes al unei afaceri de familie care a crescut durabil, prin calitatea produselor și o viziune clară de extindere peste hotare. În iunie 2024, compania a devenit primul producător moldovenesc autorizat să exporte carne de pui în Uniunea Europeană.

De-a lungul anilor, Axedum a investit constant în tehnologii moderne și în formarea unei echipe profesioniste. „Una dintre cele mai mari provocări a fost menținerea echilibrului dintre respectarea tradițiilor locale și adaptarea la cerințele tot mai exigente ale piețelor internaționale”, adaugă Dumitrița Cojocaru.

Standarde care definesc un produs de calitate

„Pentru Axedum, conceptul unui produs de calitate reprezintă responsabilitatea față de consumatori, respectul față de natură și angajamentul față de standarde înalte de producție. Calitatea începe din etapa de creștere a păsărilor. Fermele noastre respectă reguli stricte de bunăstare, iar hrana folosită este atent aleasă, fără adaosuri nocive, antibiotice sau hormoni de creștere. Ouăle obținute au un conținut nutritiv echilibrat și păstrează gustul autentic al produsului natural”, afirmă Cojocaru.

Fiecare etapă a procesului este atent monitorizată, de la selecția puilor și calitatea furajelor până la ambalare și livrare. Digitalizarea și investițiile în tehnologii moderne permit controlul exact al temperaturii și umidității, reducând riscul de eroare umană.

Drumul către piețele internaționale

Pentru a susține producătorii locali care vor să ajungă pe piețele externe, Agenția de Investiții organizează periodic misiuni de promovare a exporturilor. Peste 200 de firme din diferite domenii, de la agroalimentar la vinificație și IT, au participat la misiuni de export, stabilind parteneriate noi.

Axedum a participat la două misiuni de export, la Düsseldorf (4–6 noiembrie, 2025) și la București, în 2024. Compania a fost prezentă și la expoziția internațională ANUGA 2025, unul dintre cele mai importante evenimente ale industriei alimentare mondiale, cofinanțată de Agenția de Investiții.

„Participarea a sporit vizibilitatea companiei și a permis identificarea de noi parteneri comerciali, extinderea portofoliului de clienți și înțelegerea cerințelor piețelor internaționale”, menționează Cojocaru.

Pe termen mediu și lung, Axedum își propune să consolideze parteneriatele existente și să pătrundă pe noi piețe din Uniunea Europeană, Orientul Mijlociu și Asia Centrală, menținând aceleași standarde de calitate.

În aprilie 2025, compania a devenit beneficiara unui ajutor de stat destinat investițiilor strategice. Valoarea totală a proiectului este de 180 de milioane de lei, dintre care statul va asigura 90 de milioane, echivalentul a 50% din investiție.

„Parteneriatul public-privat este esențial pentru promovarea produselor moldovenești pe piețele externe, iar experiența Axedum demonstrează că atunci când statul și mediul de afaceri colaborează, rezultatele apar rapid și durabil”, completează Dumitrița Cojocaru.

O creștere importantă s-a înregistrat în comerțul cu produse avicole. În prima jumătate a anului 2025, Republica Moldova a exportat aproape 11 milioane de ouă de găină pentru consum către piața Uniunii Europene, marcând un avans semnificativ după obținerea în 2023 a dreptului de export pe piața comunitară.

Sectorul agroalimentar continuă să fie motorul exporturilor moldovenești, adaptându-se la cerințele piețelor externe. Succesul Axedum arată că investițiile în calitate și colaborarea cu producătorii locali pot duce la creștere durabilă.

Acest material este parte a campaniei „Produs în Moldova. Pentru toată lumea.” — inițiativa Agenției de Investiții de promovare a producătorilor autohtoni pe piețele internaționale.

Castel Mimi anunță, pentru 23 noiembrie, o cină gastronomică specială semnată de Chef Vincenzo Manicone, de la restaurantul italian Tancredi, distins cu o stea Michelin, și Chef Vadim Surachii, de la Bufnița Albă, restaurantul Castelului Mimi. Evenimentul va reuni două culturi culinare – cea italiană și cea moldovenească – într-o experiență restrânsă, dedicată unui număr de doar 50 de oaspeți.

Meniul în cinci feluri combină bucătăria mediteraneană italiană cu ingredientele și aromele tradiționale locale. Printre preparate: raviolo cu hribi, trufă neagră și hamsii, risotto cu langustină și roșii galbene, iepure în prapur cu foie gras și friarielli, dar și un desert cu ciocolată afumată, zmeură și înghețată cu infuzie de fân. Fiecare fel va fi asociat cu un vin Castel Mimi selectat special pentru această seară: Chardonnay Seria Chéf 2021, Governor Fumé Blanc 2023, The First Lady Rosé 2022, Fetească Neagră 2019 și Riesling Ice Wine 2023.

Evenimentul va avea loc o singură dată și marchează o colaborare între doi chefi de renume, într-un concept care unește experiența gastronomiei Michelin cu vinurile Castel Mimi. Este o seară dedicată celor care știu să recunoască o experiență culinară rară, unde fiecare detaliu contează, de la prima aromă până la ultimul pahar de vin.

Data: 23 noiembrie 2025, ora 18:00
Locația: Restaurantul Bufnița Albă, Castel Mimi
Detalii: castelmimi.md

Compania Philip Morris se apropie de aniversarea de 30 de ani de activitate în Republica Moldova. Într-un interviu oferit publicației Logos Press, Maksym Barabash, directorul Philip Morris pentru Ucraina și Republica Moldova, a vorbit despre transformările majore din industria tutunului, despre investiții, producția locală și barierele de reglementare. El a subliniat că Republica Moldova rămâne una dintre piețele prioritare pentru companie, cu potențial de extindere atât în segmentul produselor fără fum, cât și în dezvoltarea producției locale, scrie Infotag.

Maksim Barabash susține că regiunea Uniunii Europene este extrem de importantă pentru Philip Morris International, iar în structura organizațională a companiei, Republica Moldova este parte integrantă a acestei regiuni. Doar în ultimii cinci ani (2019–2023), Philip Morris International a investit peste 43 de miliarde de euro în economia Uniunii Europene, generând un impact economic total de aproape 290 de miliarde de euro. Totodată, compania a contribuit la crearea a aproximativ un milion de locuri de muncă și a investit 19,6 miliarde de euro în parteneriate cu furnizori.

„Ne extindem și continuăm să investim pe piața din Republica Moldova. Doar în ultimii doi ani am reușit să lansăm producția locală, să completăm portofoliul de produse fără fum cu cea mai nouă versiune a dispozitivului pentru încălzirea tutunului, iar în acest an am prezentat noua generație de dispozitive. Pentru a asigura suportul și serviciile pentru consumatori, am deschis un nou magazin de brand în Chișinău și continuăm să dezvoltăm infrastructura locală. Doar în categoria produselor fără fum, investițiile noastre din ultimii doi ani au însumat aproximativ 3 milioane de dolari”, a menționat Barabash.

Maksym Barabash a precizat că Philip Morris colaborează activ cu peste 580 de companii locale, iar anul trecut, plățile către aceste întreprinderi au depășit 430 de milioane de lei. Totodată, în 2024, compania a achitat aproximativ 2,6 miliarde de lei sub formă de taxe (inclusiv accize și TVA), ceea ce reprezintă aproximativ 40% din totalul veniturilor bugetare generate de industria tutunului din Republica Moldova. În ceea ce privește mediul de reglementare, Maksym Barabash a subliniat că, în Republica Moldova, politicile diferă de practicile Uniunii Europene, unde consumatorii au acces la informații științifice privind alternativele fără fum.

„Legislația interzice practic orice formă de comunicare cu consumatorii. De exemplu, nu putem denumi un magazin „IQOS”, deși aceasta este o marcă comercială înregistrată. În majoritatea țărilor Uniunii Europene, inclusiv în Ucraina, astfel de lucruri sunt permise.

În Republica Moldova, accesul consumatorilor la informații despre alternative este limitat, ceea ce, în opinia noastră, afectează capacitatea de a face o alegere informată și încetinește tranziția către produse fără fum, având totodată un impact negativ asupra eficienței investițiilor”, a declarat directorul Philip Morris pentru Ucraina și Republica Moldova.

Pe lângă restricțiile privind comunicarea, în Moldova este interzisă și comercializarea anumitor produse fără fum, inclusiv a pungilor cu nicotină, care sunt disponibile în marea majoritate a statelor Uniunii Europene, precum și în țările vecine – România și Ucraina.

„La noi, acest produs este interzis, ceea ce înseamnă că consumatorul este lipsit de opțiuni, statul pierde venituri fiscale, iar economia pierde investiții și locuri de muncă. Pentru comparație, în Ucraina, țara mea de origine, unde segmentul pungilor cu nicotină este încă la început, bugetul de stat va încasa în 2025 aproximativ 16 milioane de euro din accize. Când actorii legali părăsesc piața, cererea se mută în zona gri, ceea ce implică riscuri de calitate și lipsa totală a trasabilității”, a adăugat Barabash.

Evidențiind direcțiile strategice principale ale companiei, Maksim Barabash a menționat că dezvoltarea parteneriatului cu producătorul local reprezintă, de asemenea, o prioritate. Potrivit acestuia, colaborarea cu „Tutun CTC” corespunde pe deplin așteptărilor companiei. Calitatea produselor este aliniată standardelor globale ale Philip Morris International, iar reacția pozitivă a consumatorilor confirmă că organizația se mișcă în direcția corectă. El a adăugat că, în paralel, se finalizează analiza scenariilor de export.

„Piața Moldovei este relativ mică, iar scalarea logică presupune extinderea prin export, însă acest aspect depinde de tarife, acorduri comerciale și logistică. Lucrăm activ în această direcție, analizând toate componentele procesului. Capacitățile de producție ale „Tutun CTC” permit o creștere semnificativă a volumelor, iar experiența noastră pozitivă pe piața locală demonstrează că fabrica corespunde pe deplin standardelor internaționale de calitate”.

În contextul rezultatelor alegerilor parlamentare, Maksym Barabash, directorul Philip Morris pentru Ucraina și Republica Moldova, a declarat că, pentru investitorii occidentali, menținerea vectorului european reprezintă un criteriu-cheie. El a evidențiat faptul că Philip Morris este prezentă pe piața locală de 30 de ani și că intenția companiei este de a continua investițiile active în dezvoltarea economiei naționale. „Nu este doar o perioadă de timp, este practic întreaga istorie a Moldovei independente.
 Am trecut împreună cu țara prin diferite etape și crize, iar astăzi suntem mai încrezători ca niciodată că vrem să continuăm să investim în localizare și modernizare, în produse fără fum, în infrastructură și în oameni. Decizia de a investi în Republica Moldova s-a dovedit a fi una corectă, iar confirmarea angajamentului țării față de parcursul european ne consolidează încrederea și determinarea de a continua să investim în viitorul acestei piețe”, a concluzionat Maksym Barabash.

Interviul integral aici.

6 colective folclorice din Roșcani și Bulboaca, raionul Anenii Noi, au primit echipamente și costume tradiționale de la Fundația Constantin Mimi, în cadrul proiectului „VinOpera – itinerar cultural”, finanțat de Elveția, prin Biroul de Cooperare al Elveției în Republica Moldova.

„VinOpera – itinerar cultural este un proiect la care ținem foarte mult. Pe lângă faptul că a devenit unul dintre cele mai emblematice festivaluri de muzică clasică din țară, ne bucurăm că prin intermediul VinOpera și acestei platforme, putem atrage și parteneri, și putem fi utili comunității noastre”, spune Cristina Frolov, președinta Fundației Constantin Mimi.

Printre ansamblurile beneficiare sunt „Mugurașii”, care a primit 24 de bondițe tradiționale, „Strămoșeasca” – 24 de costume tradiționale și „Bulboceanca”, dotată cu echipament audio performant, cadouri care au fost primite cu multă recunoștință de colectivele artistice.

„Noi suntem un ansamblu format acum 15 ani. Suntem laureați ai multor trofee și diplome. Am fost la multe festivaluri raionale și republicane și credem că în viitor o să mai avem ocazia să mergem și să promovăm folclorul autentic pe care îl culegem de la băbuțele noastre și îl cântăm cu mare drag”, afirmă Larisa Sandu, conducătoarea ansamblului folcloric „Bulboceanca”.

„Este o colaborare foarte frumoasă cu Fundația Constantin Mimi. Chiar suntem foarte bucuroși că în acest proiect cu VinOpera am avut ocazia să participăm și să avem norocul de a obține aceste costume de care avem nevoie foarte mult. Pe 30 noiembrie facem 30 de ani de activitate și vrem să organizăm un concert jubiliar frumos. Vrem în continuare să păstrăm și să promovăm tradițiile noastre, tradițiile neamului nostru, pentru că sunt foarte frumoase”, spune cu mândrie Viorica Sîrbu, conducător artistic și coregraf al Ansamblului de dans popular „Strămoșeasca”.

Partenerul Fundației Constantin Mimi, Biroul de Cooperare al Elveției în Republica Moldova, salută promovarea culturii și a tradițiilor în țara noastră.

„Elveția sprijină proiectele culturale și proiectele de dezvoltare regională în Republica Moldova de 25 de ani deja, pentru că noi credem că sunt elemente importante pentru creșterea și dezvoltarea țării. Și acest proiect este particular, pentru că, combină păstrarea tradițiilor culturale din raionul Anenii Noi și posibilitatea de dezvoltare regională, de promovare a turismului în regiune și la fel, de dialog între generații, pentru că susținem ansamblurile tinerilor și ansamblurile persoanelor mai în vârstă”, a declarat Guido Beltrani, Director al Biroului de Cooperare al Elveției.

Companiile din România și Ucraina își consolidează prezența în cadrul Moldova Innovation Technology Park (MITP), marcând o schimbare semnificativă în structura capitalului străin care alimentează dezvoltarea sectorului IT din Republica Moldova. Dacă în 2023 Statele Unite dominau topul companiilor străine înregistrate în Parc, începând cu 2024 România a trecut pe primul loc, urmată de Ucraina, care a urcat rapid în clasament. Tendința s-a menținut și în 2025, confirmând o reorientare regională a interesului investițional către Moldova.

La începutul anului 2024, România și SUA se aflau la egalitate, cu câte 34 de companii fiecare. În doar câteva luni, România a urcat pe prima poziție, cu 38 companii față de 34 din SUA, iar până la finalul anului și Ucraina a depășit Statele Unite. În prezent, potrivit datelor din trimestrul III 2025, România numără 53 de companii, Ucraina 49, în timp ce SUA se mențin cu 39 de companii înregistrate.

Pe plan financiar, companiile cu capital românesc au generat o cifră de afaceri de 285,5 milioane lei în primele nouă luni ale anului, cu o proiecție de aproximativ 380 milioane lei până la sfârșitul lui 2025 – o valoare apropiată de cea înregistrată în 2024. Companiile americane rămân însă lideri la capitolul venituri, cu o cifră de afaceri estimată la 1,1 miliarde lei în 2025, chiar dacă sunt depășite numeric de firmele românești și ucrainene.

Ucraina continuă să fie revelația ultimilor ani. Companiile cu capital ucrainean ar putea depăși 190 milioane lei în cifră de afaceri până la finalul anului, aproape triplând rezultatele din 2023.

Evoluția numărului de angajați urmează aceeași traiectorie: România și SUA mențin un nivel stabil (510 și, respectiv, 1080 angajați), în timp ce Ucraina aproape își dublează echipa față de anul trecut, ajungând la peste 260 de angajați.

„Deși Statele Unite continuă să genereze cele mai mari venituri în rândul companiilor cu capital străin analizate, creșterea României și Ucrainei confirmă atractivitatea Republicii Moldova ca destinație pentru investiții în tehnologie. Regimul fiscal competitiv, infrastructura digitală și proximitatea geografică transformă MITP într-un hub regional în plină expansiune”, a explicat Nadejda Hodus, Financial Manager MITP.

Această dinamică reflectă nu doar o diversificare a provenienței investitorilor, ci și o consolidare a încrederii în mediul digital moldovenesc.

„Moldova devine tot mai mult o punte între piețele Europei Centrale, de Est și cele globale. Vedem tot mai multe companii care aleg să se dezvolte aici datorită accesului facil la piața europeană, dar și resurselor umane calificate”, a adăugat Marina Bzovîi, Administratoarea MITP.

La nivel general, până la sfârșitul trimestrului III 2025, în cadrul Moldova Innovation Technology Park activează 326 de companii din 43 de țări, confirmând extinderea internațională și atractivitatea regimului special destinat industriei IT. În total, MITP numără peste 2.600 de companii rezidente, un număr care a crescut fulminant de la înființarea Parcului, în 2018, marcând succesul și dinamismul ecosistemului IT din Moldova.