Dezbatere IPN | Reforma administrației publice în UAT Găgăuzia

Agenția de presă IPN invită reprezentanții mass-media la dezbaterea publică la tema:

„Reforma administrației publice în UAT Găgăuzia”

Dezbaterea are loc vineri, 17 iulie 2026, cu începere de la ora 11:00, în Sala de conferințe, str-la Teatrului, 2/2, etajul 3, Oficiul IPN.  

Participanți:  

  • Diana Chiriac, consilieră a prim-ministrului în domeniul administrației publice
  • Igor Guseinov, expert în administrație locală, unul dintre autorii studiului „Reforma administrației publice locale în Republica Moldova – perspective pentru UTA Găgăuzia”

Moderator:
Octavian Bratosin

Durata dezbaterii – 60 min.

Ultimele 15 minute jurnaliștii vor putea adresa întrebări participanților la dezbatere.

De asemenea, dezbaterea poate fi urmărită on-line pe:
Canalul de Youtube al Agenției, pe pagina de Facebook IPN Agenție de presă și accesată ulterior în arhivă.

Jurnaliștii care vor opta să urmărească evenimentul online, pot adresa participanților întrebări, în timpul dezbaterii, prin intermediul paginii de Facebook a Agenției. Se va indica numele jurnalistului care adresează întrebarea și, după caz, denumirea organului de presă.  

Organele de presă pot utiliza înregistrările video ale IPN pentru realizarea propriilor produse media.

E-mail[email protected]

Republica Moldova intră într-o etapă în procesul de aderare la Uniunea Europeană în care va conta nu doar adoptarea și adaptarea aquisului comunitar, ci și felul în care ia decizii. Într-un interviu pentru IPN, vicepremierul și ministrul interimar al afacerilor externe, Mihai Popșoi, a declarat că acest capitol oferă Republicii Moldova noi oportunități de integrare în mecanismele europene de securitate și de participare la misiuni comune ale UE.

Domnule ministru, odată cu deschiderea clusterului 6 de negocieri, Republica Moldova intră într-o etapă în care nu mai este evaluată doar capacitatea de a adopta legislația europeană, ci și capacitatea de a acționa ca viitor stat membru în politica externă și de securitatea a Uniunii. Ce înseamnă, concret, acest lucru pentru diplomația moldovenească?

Diplomația țării noastre va depune eforturi susținute pentru a ne asigura că suntem aliniați nu doar valoric, dar și practic la tot ce înseamnă politica externă și de securitate europeană. Uniunea Europeană a depus eforturi susținute pentru a ne ajuta în ultimii ani, iar programul european pentru pace, European Peace Facility, ne-a ajutat într-un mod incredibil să ne consolidăm capacitățile de apărare. Uniunea Europeană ne ajută să ne consolidăm capacitățile economice prin Programul de Creștere.

În același timp, diplomația noastră va munci pentru a ne asigura că noi nu doar așteptăm sprijin de la Uniunea Europeană, dar contribuim proactiv și suntem în rând cu cetățenii din Uniunea Europeană și cu instituțiile din Uniunea Europeană când vine vorba de livrabile clare, să putem participa inclusiv la misiunile Uniunii Europene, misiuni internaționale și să ne asigurăm că suntem aliniați așa încât să devenim, dacă doriți, membri înainte de a fi membri.

Pentru că asta este dezideratul nostru, să fim pregătiți cât mai curând. Și clusterul 6, capitolele 30 și 31, ne oferă această oportunitate, să avansăm și să finalizăm negocierile în cadrul acestor capitole cât se poate de repede. Pentru că câteva proiecte de legi care necesită a fi ajustate la acquisul comunitar sunt un efort relativ minor cu alte capitole mult mai complicate care necesită un efort mult mai mare.

Așadar, diplomația noastră cu siguranță va livra în termenii stabiliți aceste deadline-uri de aliniere la acquisul comunitar, așa încât să putem spune că am îndeplinit așteptările pe care ni le-am setat și acest capitol să fie un exemplu în contextul negocierii și pe celelalte capitole și clustere pe care, iată, le-am început.

Capitolul 31 presupune o aliniere aproape completă la pozițiile și declarațiile de politică externă ale Uniunii Europene. Republica Moldova a ajuns deja la un nivel de peste 90% aliniere. Ce mai rămâne de făcut până la închiderea capitolului și care sunt cele mai dificile angajamente?

Sunt proiecte de legi, așa cum spuneam, de armonizare a legislației noastre la o serie de politici europene în domeniul politicii externe și de securitate. Există un domeniu important, racordarea la politica de sancțiuni a Uniunii Europene și da, suntem aliniați la 91%, anul trecut eram la peste 80%, acum câțiva ani eram la 60%. Am crescut constant și avem ambiția ca în viitorul previzibil să avem aliniere sută la sută la ceea ce înseamnă politica externă și de securitate a Uniunii Europene. Va necesita un efort tehnic, logistic din partea noastră și diplomatic, dar avem ferma convingere că diplomația Republicii Moldova și Guvernul Republicii Moldova au capacitatea să livreze conform așteptărilor cetățenilor noștri.

Una dintre componentele importante ale acestui capitol este consolidarea rezilienței împotriva amenințărilor hibride. În ce măsură deschiderea negocierilor pe acest capitol va oferi Republicii Moldova acces la noi mecanisme europene de cooperare în domeniul combaterii dezinformării, al securității cibernetice și al protecției infrastructurii critice?

Diplomații noștri sunt într-un constant concurs sau competiție de a găsi noi oportunități pentru țara noastră și aceste domenii sunt una din prioritățile noastre, așa încât Republica Moldova să poată participa și obține beneficii de unde reușim. Bunăoară, în ultimii ani am aderat la Single European Payments Area, a fost eliminat roamingul, Republica Moldova participă de mult în programele Erasmus și iată acum începem să ne integrăm și în proiecte de securitate: programul SAFE, programul EDIP, programul EPF, care este cu adevărat transformațional pentru capacitățile noastre de securitate și apărare, și chiar luni a fost anunțat de către Consiliul Afaceri Externe și buna prietenă a Republicii Moldova, Kaja Kallas, 120 de milioane de euro pentru securitatea aeriană a Republicii Moldova.

Acestea sunt beneficii tangibile. Or, ce poate fi mai concret, mai tangibil decât liniștea și pacea la noi acasă? Și în momente când dronele rusești ne violează spațiul aerian și ajung să cadă și să explodeze în proximitatea caselor, cetățenilor noștri, Uniunea Europeană ne vine în ajutor. Și, așa cum spuneam, diplomații noștri explorează constant noi oportunități de a integra Republica Moldova în programe, procese europene, inclusiv în domeniul securității și apărării și vom face constant acest lucru.

Faptul că ne apropiem de aderare, iată am deschis clusterul 6, clusterul 1, au mai rămas patru, ne oferă cu siguranță noi oportunități pentru că suntem percepuți din ce în ce mai mult ca viitori membri sau, practic, în anumite domenii în care participăm demult deja suntem pe picior de egalitate cu membrii Uniunii Europeane. Astfel, aceste oportunități noi într-adevăr apar și diplomația noastră cu siguranță va explora aceste oportunități pentru a livra beneficii cât se poate de concrete, pentru a îmbunătăți calitatea vieții la noi acasă, pentru a oferi mai multă securitate cetățenilor noștri și mai multe oportunități economice.

În cazul capitolului 31, negocierile sunt influențate și de evoluțiile geopolitice. Cât de mult contează pentru ritmul negocierilor faptul că Republica Moldova este expusă direct agresiunii hibride și războiului dus de Rusia în Ucraina?

Contextul geopolitic este, cu siguranță, unul complicat și percepția cetățenilor și conducerii țărilor membre ale Uniunii Europeane s-a schimbat în ultimii ani. Nu poate fi neglijată această agresiune barbară a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Și atunci, inclusiv contextul de extindere a Uniunii Europene este perceput inclusiv sau, pe alocuri, preponderent prin această prismă geopolitică. Dar aspectul tehnic sau aspectul legat de acquisul comunitar, de criteriile de la Copenhaga rămâne unul principal pentru absolut toți factorii de decizie din UE și este important pentru noi să ne asigurăm că ajungem la acele standarde europene prescrise în criteriile de la Copenhaga așa încât să ne asigurăm că suntem competitivi în cadrul UE, avem instituții reziliente care să poată livra beneficii pentru cetățenii noștri și acesta este obiectivul nostru pentru perioada imediat următoare.

Capitolul 30 privind relațiile externe presupune preluarea politicii comune a Uniunii Europene. Ce înseamnă acest lucru pentru acordurile comerciale pe care Republica Moldova le are deja cu statele din afara Uniunii? Există tratate care vor trebui renegociate sau denunțate înainte de aderare?

Sunt o serie de angajamente pe care le avem, care sunt perfect compatibile cu Uniunea Europeană, cu calitatea de membru a Uniunii Europene și sunt câteva care trebuie revizuite, renegociate sau pe alocuri abrogate. Această perioadă care urmează până la aderare este mai mult decât suficientă pentru a trece în revistă și a decide care rămân, care trebuie regândite. Dar acest proces deja a început în ultimii ani. Diplomația noastră a fost proactivă, știind că acestea sunt demersurile pe care trebuie să le facem și în viitor apropiat vom reduce din această discrepanță.

În negocierile pentru Capitolul 31 nu există doar criterii tehnice, ci și o evaluare permanentă a credibilității politicii externe a statului candidat. Cum se asigură Republica Moldova că schimbările politice interne nu vor afecta predictibilitatea alinierii sale la politica externă a Uniunii Europene?

Atât timp cât avem o majoritate solidă, pro-europeană în Parlamentul Republicii Moldova, vom avea, firește, Guverne stabile, pro-europene, care sunt emanații ale majorității parlamentare și sunt reflexii ale angajamentelor politice pe care le face majoritatea parlamentară. Iar dezideratul principal al majorității parlamentare PAS în Parlament este agenda pro-europeană și de asigurare că ajungem în marea familie europeană și că finalizăm procesul de negocieri în următorii ani.

Așadar, nu există niciun temei pentru careva îngrijorări sau speculații că lucrurile ar putea să se schimbe într-un sens sau altul. Diplomația noastră și angajamentul Guvernului sunt ferme și de aceea orice schimbări nu ar avea loc, direcția va rămâne aceeași și angajamentul nostru față de integrarea europeană, de reformele interne vor rămâne cât se poate de tranșante, așa cum sunt stabilite de către majoritatea parlamentară și de angajamentele noastre față de cetățenii Republicii Moldova.

Deschiderea clusterului 6 este un pas important, dar adevărata provocare va fi închiderea lui. Care sunt criteriile de referință pe care Republica Moldova trebuie să le îndeplinească pentru capitolul 31 și cât de dificilă va fi această etapă?

Sunt o serie de criterii care sunt inclusiv făcute publice în angajamentul nostru pe care l-am anunțat în conferința interguvernamentală. E vorba de câteva proiecte de legi care trebuie ajustate la acquisul comunitar și așa cum spuneam să ne racordăm politica noastră externă la politică externă europeană, ceea ce noi deja am început și suntem la 91%. Deci suntem practic pe ultima sută de metri de a obține acest obiectiv, așadar, nu vor exista careva dificultăți insurmontabile în finalizarea negocierilor pe acest cluster.

Și, așa cum spuneam, în comparație cu alte capitole și alte clustere, aici putem spune că suntem un pic privilegiați, dacă putem spune așa, nu din cauza unor momente subiective, dar din perspectiva obiectivă că numărul legilor care urmează să fie adoptate este mult mai mic comparativ cu alte domenii. Și cu siguranță vom îndeplini în termen toate obiectivele pe care ne le-am propus și pe care le-am enunțat în poziția noastră de negociere prezentată, așa încât să ne asigurăm că suntem pregătiți în cel mai scurt timp să închidem acest capitol și să ne canalizăm resursele și eforturile pe finalizarea negocierilor și în celelalte capitole.

Domnule ministru, vă mulțumesc pentru această discuție!

Cu mare drag.

Maxim Bolohan, IPN

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Dezbatere IPN | Reforma administrației publice în UAT Găgăuzia

Agenția de presă IPN invită reprezentanții mass-media la dezbaterea publică la tema:

„Reforma administrației publice în UAT Găgăuzia”

Dezbaterea are loc vineri, 17 iulie 2026, cu începere de la ora 11:00, în Sala de conferințe, str-la Teatrului, 2/2, etajul 3, Oficiul IPN.  

Participanți:  

  • Diana Chiriac, consilieră a prim-ministrului în domeniul administrației publice
  • Igor Guseinov, expert în administrație locală, unul dintre autorii studiului „Reforma administrației publice locale în Republica Moldova – perspective pentru UTA Găgăuzia”

Moderator:
Octavian Bratosin

Durata dezbaterii – 60 min.

Ultimele 15 minute jurnaliștii vor putea adresa întrebări participanților la dezbatere.

De asemenea, dezbaterea poate fi urmărită on-line pe:
Canalul de Youtube al Agenției, pe pagina de Facebook IPN Agenție de presă și accesată ulterior în arhivă.

Jurnaliștii care vor opta să urmărească evenimentul online, pot adresa participanților întrebări, în timpul dezbaterii, prin intermediul paginii de Facebook a Agenției. Se va indica numele jurnalistului care adresează întrebarea și, după caz, denumirea organului de presă.  

Organele de presă pot utiliza înregistrările video ale IPN pentru realizarea propriilor produse media.

E-mail[email protected]

O grenadă antitanc a fost descoperită în gospodăria unui bărbat de 57 de ani din raionul Căușeni. Potrivit informațiilor preliminare, obiectul exploziv ar fi fost păstrat încă din perioada războiului de la Nistru, transmite IPN.

Inspectoratul General al Poliției menționează că grenada a fost depistată în urma unor percheziții desfășurate în baza unei informații operative. Obiectul exploziv era ascuns într-o construcție auxiliară din gospodărie. Acesta a fost ridicat în condiții de siguranță și va fi expertizat.

Poliția continuă cercetările pentru a stabili toate circumstanțele cazului și proveniența grenadei.

Oamenii legii reiterează că deținerea ilegală a armelor, munițiilor și materialelor explozive constituie infracțiune și se pedepsește conform legii. Totodată, persoanele care descoperă astfel de obiecte sunt îndemnate să nu le atingă și să apeleze imediat Serviciul 112.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025