Barometru școlar: Aproape jumătate dintre elevi – victime ale violenței în școli

Aproape jumătate dintre elevi au trecut în ultimul an prin experiențe neplăcute la școală, fiind ținta bârfelor sau a derâderii colegilor. Fiecare al patrulea elev a fost exclus din activități, lovit sau împins, ori i-au fost distruse obiectele personale. Constatările se conțin în Barometrul școlar, prezentat în premieră de Ministerul Educației și Cercetării, transmite IPN.

Potrivit studiului, cele mai frecvente forme de violență în școli rămân cele verbale și psihologice: 46% dintre elevi au declarat că alți colegi au răspândit zvonuri despre ei, iar 43% au fost luați în derâdere. Datele arată că, în medie, 3-4% dintre elevi se confruntă săptămânal cu aproape toate formele de violență analizate, evidențiind existența unui grup de elevi expuși constant agresiunilor.

Studiul MEC arată că principalele cauze ale agresiunii între elevi sunt conflictele mărunte, problemele în relațiile interpersonale, lipsa supravegherii din partea părinților și dorința de afirmare sau dominare. De asemenea, inegalitățile sociale și materiale, concurența negativă și dificultățile socio-emoționale sau comportamentale ale unor elevi contribuie la apariția violenței.

Respondenții explică agresiunea profesorilor prin mai mulți factori, precum comportamentul neadecvat sau lipsa de disciplină a elevilor, lipsa de respect față de cadrele didactice, rezultatele școlare scăzute, nepregătirea pentru lecții sau absențele de la ore. La acestea se adaugă factorii psihologici, precum stresul, emoțiile negative, dezechilibrele personale, dar și epuizarea profesională sau răbdarea limitată față de nevoile elevilor.

Raportul subliniază că prevenirea violenței în școli nu trebuie să se bazeze doar pe reguli și sancțiuni, ci și pe sprijin emoțional, consiliere și implicarea activă a părinților, profesorilor și întregii comunități școlare.

Cercetarea, realizată pe un eșantion reprezentativ la nivel național, a inclus peste 4 200 de elevi, 1 570 de părinți, 2 463 de profesori și 95 de directori, selectați din 110 școli din 71 de localități.

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Barometru școlar: Aproape jumătate dintre elevi – victime ale violenței în școli

Aproape jumătate dintre elevi au trecut în ultimul an prin experiențe neplăcute la școală, fiind ținta bârfelor sau a derâderii colegilor. Fiecare al patrulea elev a fost exclus din activități, lovit sau împins, ori i-au fost distruse obiectele personale. Constatările se conțin în Barometrul școlar, prezentat în premieră de Ministerul Educației și Cercetării, transmite IPN.

Potrivit studiului, cele mai frecvente forme de violență în școli rămân cele verbale și psihologice: 46% dintre elevi au declarat că alți colegi au răspândit zvonuri despre ei, iar 43% au fost luați în derâdere. Datele arată că, în medie, 3-4% dintre elevi se confruntă săptămânal cu aproape toate formele de violență analizate, evidențiind existența unui grup de elevi expuși constant agresiunilor.

Studiul MEC arată că principalele cauze ale agresiunii între elevi sunt conflictele mărunte, problemele în relațiile interpersonale, lipsa supravegherii din partea părinților și dorința de afirmare sau dominare. De asemenea, inegalitățile sociale și materiale, concurența negativă și dificultățile socio-emoționale sau comportamentale ale unor elevi contribuie la apariția violenței.

Respondenții explică agresiunea profesorilor prin mai mulți factori, precum comportamentul neadecvat sau lipsa de disciplină a elevilor, lipsa de respect față de cadrele didactice, rezultatele școlare scăzute, nepregătirea pentru lecții sau absențele de la ore. La acestea se adaugă factorii psihologici, precum stresul, emoțiile negative, dezechilibrele personale, dar și epuizarea profesională sau răbdarea limitată față de nevoile elevilor.

Raportul subliniază că prevenirea violenței în școli nu trebuie să se bazeze doar pe reguli și sancțiuni, ci și pe sprijin emoțional, consiliere și implicarea activă a părinților, profesorilor și întregii comunități școlare.

Cercetarea, realizată pe un eșantion reprezentativ la nivel național, a inclus peste 4 200 de elevi, 1 570 de părinți, 2 463 de profesori și 95 de directori, selectați din 110 școli din 71 de localități.

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025