Cristina Lesnic: Ar fi imoral și cinic, dacă nu am încerca să ne integrăm în UE cu o soluție pragmatică pentru regiunea transnistreană

Atunci când nu sunt identificate soluții privind reglementarea conflictului transnistrean care să vină din partea Chișinăului, se va găsi altcineva care să propună propriile soluții și să experimenteze pe modelul Republicii Moldova. O declarație în acest sens a făcut fostul vicepremier pentru reintegrare, Cristina Lesnic, în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Summitul Comunității Politice Europene – semnale pentru reintegrarea Republicii Moldova și integrarea țării în UE”, organizată de Agenția de presă IPN.

Cristina Lesnic spune că deseori, în spațiul european, conflictul transnistrean este numit și conflictul elitelor. „Pentru că nu este de fapt un conflict etnic sau religios”. Potrivit ei, acest conflict înghețat pe teritoriul Republicii Moldova nu convine nimănui, în special după cum evoluează securitatea regională și în contextul amenințărilor hibride „de care se folosesc cei din Federația Rusă pentru a slăbi puterea Chișinăului de a interveni”.

„Lucrul acesta este vizibil și am văzut de multe ori în ce formate și în ce mod acționează Federația Rusă în raport cu noi și în special voi da exemplu pe partea legată de drepturile omului. Vom vedea că din cele 197 de cazuri care se află la CtEDO, doar în două cazuri Federația Rusă a executat acele decizii care au fost pronunțate în care Federația Rusă a fost găsită vinovată. Este clar că strategia și tactica pe care o aplică Federația Rusă în raport cu regiunea transnistreană, dar și în raport cu celelalte conflicte unde este agresor, nu ne face decât să fim mai uniți și această sinergie să ne facă pe noi să avem o reacție de răspuns nu doar pertinentă, dar și la timp. Deci, să prevenim eventualele escaladări ale acestui conflict, dar, cu tărie cred că tot ce s-ar întâmpla în Ucraina ar putea afecta pozitiv sau negativ situația din Republica Moldova”, spune Cristina Lesnic.

Cristina Lesnic crede că o mare provocare a procesului de reglementare rămâne a fi încrederea pe care o au cetățenii în partea ce ține de soluția politică. „Pentru că de-a lungul timpului știm că nici oficialii, nici jurnaliștii nu au avut acces pentru a oferi informații credibile pentru cetățenii noștri în regiunea transnistreană, ei s-au informat mai mult din mass-media locală sau din informațiile care erau difuzate de Federația Rusă în regiunea transnistreană”, spune Lesnic.

Totodată, Cristina Lesnic spune că din punct de vedere strategic, trebuie foarte bine gândită soluția politică pe care Chișinăul ar oferi-o și ar fi acceptată pentru a fi implementată pentru reintegrare. „Ar fi imoral și cinic, dacă nu am încerca să ne integrăm în UE cu o soluție pragmatică pentru regiunea transnistreană. Eu nu știu dacă modelul Ciprului, acest precedent, ar fi de dorit să fie replicat în continuare pentru extinderea UE și pentru securitatea care stă la baza Uniunii Europene și al Comunității Politice Europene”, a declarat Cristina Lesnic.

De asemenea, fostul vicepremier pentru reintegrare spune că actualmente nu există o alternativă la formatul 5+2, acel format al conferinței permanente.

Cât privește filozofia pe care o urmărește platforma Comunității Politice Europene, Cristina Lesnic o vede ca fiind „accelerator între statele membre UE și statele membre non-UE”. Totodată, este o nouă perspectivă pentru „extinderea sau lărgirea UE cu alte state noi, în care să fie oferită această perspectivă atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Ucraina, iar rolul acestei comunități politice în calitate de accelerator ar presupune că problema conflictelor să fie abordată dintr-o altă perspectivă de securitate națională, regională și modul cum aceasta ar putea afecta Uniunea Europeană”, afirmă Cristina Lesnic.

Dezbaterea publică „Summitul Comunității Politice Europene – semnale pentru reintegrarea Republicii Moldova și integrarea țării în UE” este organizată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Sprijinul Integrării Europene prin impulsionarea discuției în mass-media privind organizarea summitului Comunității Politice Europene în Moldova – CPE”, susținut de către Fundația Soros Moldova.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în colaborare cu Maib și cu susținerea Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, organizează evenimentul de lansare a Ofertei publice privind obligațiunile municipale emise de Primăria Ceadâr-Lunga /maib park /ora 10:00/.

AGENȚIA DE PRESĂ IPN invită reprezentanții mass-media la dezbaterea publică cu tema: „Neutralitatea și capacitatea de apărare a cetățeanului și a statului”, ediția a 354-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Participanți: Dionis Cenușa, politolog, expert asociat la Centrul pentru Studii Est Europene, Lituania; Andrei Curăraru, expert în domeniul securității internaționale și naționale, Comunitatea WatchDog; Igor Boţan, expert permanent al proiectului /Sala de conferințe a Agenției IPN, stradela Teatrului, 2/2, etajul 3, online pe canalul de YouTube al Agenției, pe pagina de Facebook IPN Agenție de presă și accesată ulterior în arhivă; Realitatea TV, în direct sau în reluare, precum și pe www.Rlive.md /ora 11:00/.

Ministerul Educației și Cercetării, în parteneriat cu Agenția Relații Interetnice, Asociația Etnografică a Romilor și Coaliția „Vocea Romilor”, organizează o masă rotundă cu genericul: „Memoria Holocaustului romilor – lecții pentru prezent și viitor”, în contextul Zilei europene de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva Romilor /Casa Guvernului, intrarea din strada Bănulescu-Bodoni /ora 11:00/.

Este inaugurată expoziția „Autori basarabeni în lume” în cadrul Zilelor Diasporei 2026, care se desfășoară sub genericul „Oriunde am fi, Moldova ne unește!” /Biblioteca Națională a Republicii Moldova /ora 11:00/.

Adunarea Populară a Găgăuziei se întrunește în ședință /APG, Comrat /ora 14:00/.

Au loc depuneri de flori și ceremonia de dezvelire a plăcii comemorative dedicate memoriei victimelor Holocaustului împotriva romilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial /Teritoriul Gării Visterniceni din municipiul Chișinău, str. Petricani nr. 3 /ora 15:00/.

Ministra afacerilor externe a Republicii Letonia, Baiba Braže, efectuează o vizită de lucru în Republica Moldova /3-4 august/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Cristina Lesnic: Ar fi imoral și cinic, dacă nu am încerca să ne integrăm în UE cu o soluție pragmatică pentru regiunea transnistreană

Atunci când nu sunt identificate soluții privind reglementarea conflictului transnistrean care să vină din partea Chișinăului, se va găsi altcineva care să propună propriile soluții și să experimenteze pe modelul Republicii Moldova. O declarație în acest sens a făcut fostul vicepremier pentru reintegrare, Cristina Lesnic, în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Summitul Comunității Politice Europene – semnale pentru reintegrarea Republicii Moldova și integrarea țării în UE”, organizată de Agenția de presă IPN.

Cristina Lesnic spune că deseori, în spațiul european, conflictul transnistrean este numit și conflictul elitelor. „Pentru că nu este de fapt un conflict etnic sau religios”. Potrivit ei, acest conflict înghețat pe teritoriul Republicii Moldova nu convine nimănui, în special după cum evoluează securitatea regională și în contextul amenințărilor hibride „de care se folosesc cei din Federația Rusă pentru a slăbi puterea Chișinăului de a interveni”.

„Lucrul acesta este vizibil și am văzut de multe ori în ce formate și în ce mod acționează Federația Rusă în raport cu noi și în special voi da exemplu pe partea legată de drepturile omului. Vom vedea că din cele 197 de cazuri care se află la CtEDO, doar în două cazuri Federația Rusă a executat acele decizii care au fost pronunțate în care Federația Rusă a fost găsită vinovată. Este clar că strategia și tactica pe care o aplică Federația Rusă în raport cu regiunea transnistreană, dar și în raport cu celelalte conflicte unde este agresor, nu ne face decât să fim mai uniți și această sinergie să ne facă pe noi să avem o reacție de răspuns nu doar pertinentă, dar și la timp. Deci, să prevenim eventualele escaladări ale acestui conflict, dar, cu tărie cred că tot ce s-ar întâmpla în Ucraina ar putea afecta pozitiv sau negativ situația din Republica Moldova”, spune Cristina Lesnic.

Cristina Lesnic crede că o mare provocare a procesului de reglementare rămâne a fi încrederea pe care o au cetățenii în partea ce ține de soluția politică. „Pentru că de-a lungul timpului știm că nici oficialii, nici jurnaliștii nu au avut acces pentru a oferi informații credibile pentru cetățenii noștri în regiunea transnistreană, ei s-au informat mai mult din mass-media locală sau din informațiile care erau difuzate de Federația Rusă în regiunea transnistreană”, spune Lesnic.

Totodată, Cristina Lesnic spune că din punct de vedere strategic, trebuie foarte bine gândită soluția politică pe care Chișinăul ar oferi-o și ar fi acceptată pentru a fi implementată pentru reintegrare. „Ar fi imoral și cinic, dacă nu am încerca să ne integrăm în UE cu o soluție pragmatică pentru regiunea transnistreană. Eu nu știu dacă modelul Ciprului, acest precedent, ar fi de dorit să fie replicat în continuare pentru extinderea UE și pentru securitatea care stă la baza Uniunii Europene și al Comunității Politice Europene”, a declarat Cristina Lesnic.

De asemenea, fostul vicepremier pentru reintegrare spune că actualmente nu există o alternativă la formatul 5+2, acel format al conferinței permanente.

Cât privește filozofia pe care o urmărește platforma Comunității Politice Europene, Cristina Lesnic o vede ca fiind „accelerator între statele membre UE și statele membre non-UE”. Totodată, este o nouă perspectivă pentru „extinderea sau lărgirea UE cu alte state noi, în care să fie oferită această perspectivă atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Ucraina, iar rolul acestei comunități politice în calitate de accelerator ar presupune că problema conflictelor să fie abordată dintr-o altă perspectivă de securitate națională, regională și modul cum aceasta ar putea afecta Uniunea Europeană”, afirmă Cristina Lesnic.

Dezbaterea publică „Summitul Comunității Politice Europene – semnale pentru reintegrarea Republicii Moldova și integrarea țării în UE” este organizată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Sprijinul Integrării Europene prin impulsionarea discuției în mass-media privind organizarea summitului Comunității Politice Europene în Moldova – CPE”, susținut de către Fundația Soros Moldova.

Unul din zece studenți din Moldova provine din străinătate. Numărul acestora a ajuns la un nivel record în anul de studii 2025-2026 – 6 423 de persoane, cu 667 mai multe decât în anul precedent. Expertul economic Veaceslav Ioniță consideră că acest segment are un potențial important, însă rămâne insuficient valorificat, transmite IPN.

Ponderea studenților străini în totalul populației universitare a crescut semnificativ în ultimii ani, de la 1,3% în 2010 la 10,2% în 2026. Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, atragerea tinerilor din alte țări poate contribui atât la consolidarea financiară a universităților, cât și la creșterea calității educației și dezvoltarea exportului de servicii educaționale.

Cei mai mulți studenți străini provin din România – 56,4% din total. Urmează India, cu 19%, Ucraina – 8,6%, Turcia – 6,9% și Israel – 6,7%.

Veaceslav Ioniță susține că Republica Moldova are mai multe avantaje în atragerea studenților internaționali, printre care apropierea culturală și lingvistică de România, dar și posibilitatea dezvoltării unor programe de pregătire în limba română pentru tinerii din alte state.

În ultimele două decenii, numărul total al studenților din Republica Moldova s-a redus de la aproximativ 128 de mii în 2006-2007 la 62 900 în 2025-2026. Totuși, în ultimii doi ani, numărul acestora a crescut cu circa 6 400, iar aproximativ 20% din această creștere a fost generată de majorarea numărului de studenți străini.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025