Cristina Lesnic: Ar fi imoral și cinic, dacă nu am încerca să ne integrăm în UE cu o soluție pragmatică pentru regiunea transnistreană

Atunci când nu sunt identificate soluții privind reglementarea conflictului transnistrean care să vină din partea Chișinăului, se va găsi altcineva care să propună propriile soluții și să experimenteze pe modelul Republicii Moldova. O declarație în acest sens a făcut fostul vicepremier pentru reintegrare, Cristina Lesnic, în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Summitul Comunității Politice Europene – semnale pentru reintegrarea Republicii Moldova și integrarea țării în UE”, organizată de Agenția de presă IPN.

Cristina Lesnic spune că deseori, în spațiul european, conflictul transnistrean este numit și conflictul elitelor. „Pentru că nu este de fapt un conflict etnic sau religios”. Potrivit ei, acest conflict înghețat pe teritoriul Republicii Moldova nu convine nimănui, în special după cum evoluează securitatea regională și în contextul amenințărilor hibride „de care se folosesc cei din Federația Rusă pentru a slăbi puterea Chișinăului de a interveni”.

„Lucrul acesta este vizibil și am văzut de multe ori în ce formate și în ce mod acționează Federația Rusă în raport cu noi și în special voi da exemplu pe partea legată de drepturile omului. Vom vedea că din cele 197 de cazuri care se află la CtEDO, doar în două cazuri Federația Rusă a executat acele decizii care au fost pronunțate în care Federația Rusă a fost găsită vinovată. Este clar că strategia și tactica pe care o aplică Federația Rusă în raport cu regiunea transnistreană, dar și în raport cu celelalte conflicte unde este agresor, nu ne face decât să fim mai uniți și această sinergie să ne facă pe noi să avem o reacție de răspuns nu doar pertinentă, dar și la timp. Deci, să prevenim eventualele escaladări ale acestui conflict, dar, cu tărie cred că tot ce s-ar întâmpla în Ucraina ar putea afecta pozitiv sau negativ situația din Republica Moldova”, spune Cristina Lesnic.

Cristina Lesnic crede că o mare provocare a procesului de reglementare rămâne a fi încrederea pe care o au cetățenii în partea ce ține de soluția politică. „Pentru că de-a lungul timpului știm că nici oficialii, nici jurnaliștii nu au avut acces pentru a oferi informații credibile pentru cetățenii noștri în regiunea transnistreană, ei s-au informat mai mult din mass-media locală sau din informațiile care erau difuzate de Federația Rusă în regiunea transnistreană”, spune Lesnic.

Totodată, Cristina Lesnic spune că din punct de vedere strategic, trebuie foarte bine gândită soluția politică pe care Chișinăul ar oferi-o și ar fi acceptată pentru a fi implementată pentru reintegrare. „Ar fi imoral și cinic, dacă nu am încerca să ne integrăm în UE cu o soluție pragmatică pentru regiunea transnistreană. Eu nu știu dacă modelul Ciprului, acest precedent, ar fi de dorit să fie replicat în continuare pentru extinderea UE și pentru securitatea care stă la baza Uniunii Europene și al Comunității Politice Europene”, a declarat Cristina Lesnic.

De asemenea, fostul vicepremier pentru reintegrare spune că actualmente nu există o alternativă la formatul 5+2, acel format al conferinței permanente.

Cât privește filozofia pe care o urmărește platforma Comunității Politice Europene, Cristina Lesnic o vede ca fiind „accelerator între statele membre UE și statele membre non-UE”. Totodată, este o nouă perspectivă pentru „extinderea sau lărgirea UE cu alte state noi, în care să fie oferită această perspectivă atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Ucraina, iar rolul acestei comunități politice în calitate de accelerator ar presupune că problema conflictelor să fie abordată dintr-o altă perspectivă de securitate națională, regională și modul cum aceasta ar putea afecta Uniunea Europeană”, afirmă Cristina Lesnic.

Dezbaterea publică „Summitul Comunității Politice Europene – semnale pentru reintegrarea Republicii Moldova și integrarea țării în UE” este organizată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Sprijinul Integrării Europene prin impulsionarea discuției în mass-media privind organizarea summitului Comunității Politice Europene în Moldova – CPE”, susținut de către Fundația Soros Moldova.

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Cristina Lesnic: Ar fi imoral și cinic, dacă nu am încerca să ne integrăm în UE cu o soluție pragmatică pentru regiunea transnistreană

Atunci când nu sunt identificate soluții privind reglementarea conflictului transnistrean care să vină din partea Chișinăului, se va găsi altcineva care să propună propriile soluții și să experimenteze pe modelul Republicii Moldova. O declarație în acest sens a făcut fostul vicepremier pentru reintegrare, Cristina Lesnic, în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Summitul Comunității Politice Europene – semnale pentru reintegrarea Republicii Moldova și integrarea țării în UE”, organizată de Agenția de presă IPN.

Cristina Lesnic spune că deseori, în spațiul european, conflictul transnistrean este numit și conflictul elitelor. „Pentru că nu este de fapt un conflict etnic sau religios”. Potrivit ei, acest conflict înghețat pe teritoriul Republicii Moldova nu convine nimănui, în special după cum evoluează securitatea regională și în contextul amenințărilor hibride „de care se folosesc cei din Federația Rusă pentru a slăbi puterea Chișinăului de a interveni”.

„Lucrul acesta este vizibil și am văzut de multe ori în ce formate și în ce mod acționează Federația Rusă în raport cu noi și în special voi da exemplu pe partea legată de drepturile omului. Vom vedea că din cele 197 de cazuri care se află la CtEDO, doar în două cazuri Federația Rusă a executat acele decizii care au fost pronunțate în care Federația Rusă a fost găsită vinovată. Este clar că strategia și tactica pe care o aplică Federația Rusă în raport cu regiunea transnistreană, dar și în raport cu celelalte conflicte unde este agresor, nu ne face decât să fim mai uniți și această sinergie să ne facă pe noi să avem o reacție de răspuns nu doar pertinentă, dar și la timp. Deci, să prevenim eventualele escaladări ale acestui conflict, dar, cu tărie cred că tot ce s-ar întâmpla în Ucraina ar putea afecta pozitiv sau negativ situația din Republica Moldova”, spune Cristina Lesnic.

Cristina Lesnic crede că o mare provocare a procesului de reglementare rămâne a fi încrederea pe care o au cetățenii în partea ce ține de soluția politică. „Pentru că de-a lungul timpului știm că nici oficialii, nici jurnaliștii nu au avut acces pentru a oferi informații credibile pentru cetățenii noștri în regiunea transnistreană, ei s-au informat mai mult din mass-media locală sau din informațiile care erau difuzate de Federația Rusă în regiunea transnistreană”, spune Lesnic.

Totodată, Cristina Lesnic spune că din punct de vedere strategic, trebuie foarte bine gândită soluția politică pe care Chișinăul ar oferi-o și ar fi acceptată pentru a fi implementată pentru reintegrare. „Ar fi imoral și cinic, dacă nu am încerca să ne integrăm în UE cu o soluție pragmatică pentru regiunea transnistreană. Eu nu știu dacă modelul Ciprului, acest precedent, ar fi de dorit să fie replicat în continuare pentru extinderea UE și pentru securitatea care stă la baza Uniunii Europene și al Comunității Politice Europene”, a declarat Cristina Lesnic.

De asemenea, fostul vicepremier pentru reintegrare spune că actualmente nu există o alternativă la formatul 5+2, acel format al conferinței permanente.

Cât privește filozofia pe care o urmărește platforma Comunității Politice Europene, Cristina Lesnic o vede ca fiind „accelerator între statele membre UE și statele membre non-UE”. Totodată, este o nouă perspectivă pentru „extinderea sau lărgirea UE cu alte state noi, în care să fie oferită această perspectivă atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Ucraina, iar rolul acestei comunități politice în calitate de accelerator ar presupune că problema conflictelor să fie abordată dintr-o altă perspectivă de securitate națională, regională și modul cum aceasta ar putea afecta Uniunea Europeană”, afirmă Cristina Lesnic.

Dezbaterea publică „Summitul Comunității Politice Europene – semnale pentru reintegrarea Republicii Moldova și integrarea țării în UE” este organizată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Sprijinul Integrării Europene prin impulsionarea discuției în mass-media privind organizarea summitului Comunității Politice Europene în Moldova – CPE”, susținut de către Fundația Soros Moldova.

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025