Cristina Lesnic: Ar fi imoral și cinic, dacă nu am încerca să ne integrăm în UE cu o soluție pragmatică pentru regiunea transnistreană

Atunci când nu sunt identificate soluții privind reglementarea conflictului transnistrean care să vină din partea Chișinăului, se va găsi altcineva care să propună propriile soluții și să experimenteze pe modelul Republicii Moldova. O declarație în acest sens a făcut fostul vicepremier pentru reintegrare, Cristina Lesnic, în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Summitul Comunității Politice Europene – semnale pentru reintegrarea Republicii Moldova și integrarea țării în UE”, organizată de Agenția de presă IPN.

Cristina Lesnic spune că deseori, în spațiul european, conflictul transnistrean este numit și conflictul elitelor. „Pentru că nu este de fapt un conflict etnic sau religios”. Potrivit ei, acest conflict înghețat pe teritoriul Republicii Moldova nu convine nimănui, în special după cum evoluează securitatea regională și în contextul amenințărilor hibride „de care se folosesc cei din Federația Rusă pentru a slăbi puterea Chișinăului de a interveni”.

„Lucrul acesta este vizibil și am văzut de multe ori în ce formate și în ce mod acționează Federația Rusă în raport cu noi și în special voi da exemplu pe partea legată de drepturile omului. Vom vedea că din cele 197 de cazuri care se află la CtEDO, doar în două cazuri Federația Rusă a executat acele decizii care au fost pronunțate în care Federația Rusă a fost găsită vinovată. Este clar că strategia și tactica pe care o aplică Federația Rusă în raport cu regiunea transnistreană, dar și în raport cu celelalte conflicte unde este agresor, nu ne face decât să fim mai uniți și această sinergie să ne facă pe noi să avem o reacție de răspuns nu doar pertinentă, dar și la timp. Deci, să prevenim eventualele escaladări ale acestui conflict, dar, cu tărie cred că tot ce s-ar întâmpla în Ucraina ar putea afecta pozitiv sau negativ situația din Republica Moldova”, spune Cristina Lesnic.

Cristina Lesnic crede că o mare provocare a procesului de reglementare rămâne a fi încrederea pe care o au cetățenii în partea ce ține de soluția politică. „Pentru că de-a lungul timpului știm că nici oficialii, nici jurnaliștii nu au avut acces pentru a oferi informații credibile pentru cetățenii noștri în regiunea transnistreană, ei s-au informat mai mult din mass-media locală sau din informațiile care erau difuzate de Federația Rusă în regiunea transnistreană”, spune Lesnic.

Totodată, Cristina Lesnic spune că din punct de vedere strategic, trebuie foarte bine gândită soluția politică pe care Chișinăul ar oferi-o și ar fi acceptată pentru a fi implementată pentru reintegrare. „Ar fi imoral și cinic, dacă nu am încerca să ne integrăm în UE cu o soluție pragmatică pentru regiunea transnistreană. Eu nu știu dacă modelul Ciprului, acest precedent, ar fi de dorit să fie replicat în continuare pentru extinderea UE și pentru securitatea care stă la baza Uniunii Europene și al Comunității Politice Europene”, a declarat Cristina Lesnic.

De asemenea, fostul vicepremier pentru reintegrare spune că actualmente nu există o alternativă la formatul 5+2, acel format al conferinței permanente.

Cât privește filozofia pe care o urmărește platforma Comunității Politice Europene, Cristina Lesnic o vede ca fiind „accelerator între statele membre UE și statele membre non-UE”. Totodată, este o nouă perspectivă pentru „extinderea sau lărgirea UE cu alte state noi, în care să fie oferită această perspectivă atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Ucraina, iar rolul acestei comunități politice în calitate de accelerator ar presupune că problema conflictelor să fie abordată dintr-o altă perspectivă de securitate națională, regională și modul cum aceasta ar putea afecta Uniunea Europeană”, afirmă Cristina Lesnic.

Dezbaterea publică „Summitul Comunității Politice Europene – semnale pentru reintegrarea Republicii Moldova și integrarea țării în UE” este organizată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Sprijinul Integrării Europene prin impulsionarea discuției în mass-media privind organizarea summitului Comunității Politice Europene în Moldova – CPE”, susținut de către Fundația Soros Moldova.

Programul de guvernare propus de premierul desemnat Vasile Tofan prevede apropierea treptată a regiunii transnistrene de spațiul constituțional și extinderea regulilor naționale pe întreg teritoriul țării. Documentul are drept obiectiv „avansarea pașnică și ireversibilă a reintegrării țării”, prin consolidarea suveranității și integrității teritoriale, transmite IPN.

Documentul include operaționalizarea, din 1 ianuarie 2027, a Fondului de convergență, destinat finanțării proiectelor în domenii precum educația, sănătatea, infrastructura locală, apa și sanitația, serviciile sociale, cultura și conectivitatea.

Programul prevede și extinderea accesului locuitorilor din regiunea transnistreană la documente emise de autoritățile constituționale, servicii medicale, prestații sociale, programe de ocupare și alte servicii publice. Totodată, sunt incluse măsuri pentru protejarea drepturilor fundamentale, inclusiv libera circulație, dreptul la proprietate, educația în limba română și libertatea de exprimare.

În domeniul securității, programul prevede menținerea dialogului pentru soluționarea problemelor cetățenilor și monitorizarea permanentă a situației din Zona de Securitate. Documentul mai propune transformarea actualei misiuni de menținere a păcii într-o misiune civilă internațională și continuarea demersurilor pentru retragerea trupelor și munițiilor Federației Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit documentului, integrarea europeană va fi principalul instrument de modernizare și apropiere a întregului teritoriu al țării de standardele Uniunii Europene, inclusiv prin pregătirea aplicării legislației europene în regiunea transnistreană.

Vasile Tofan va prezenta marți în Parlament programul de activitate și componența echipei guvernamentale, solicitând votul de încredere al deputaților. Conform Constituției, Guvernul poate fi învestit cu votul majorității deputaților aleși.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Cristina Lesnic: Ar fi imoral și cinic, dacă nu am încerca să ne integrăm în UE cu o soluție pragmatică pentru regiunea transnistreană

Atunci când nu sunt identificate soluții privind reglementarea conflictului transnistrean care să vină din partea Chișinăului, se va găsi altcineva care să propună propriile soluții și să experimenteze pe modelul Republicii Moldova. O declarație în acest sens a făcut fostul vicepremier pentru reintegrare, Cristina Lesnic, în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Summitul Comunității Politice Europene – semnale pentru reintegrarea Republicii Moldova și integrarea țării în UE”, organizată de Agenția de presă IPN.

Cristina Lesnic spune că deseori, în spațiul european, conflictul transnistrean este numit și conflictul elitelor. „Pentru că nu este de fapt un conflict etnic sau religios”. Potrivit ei, acest conflict înghețat pe teritoriul Republicii Moldova nu convine nimănui, în special după cum evoluează securitatea regională și în contextul amenințărilor hibride „de care se folosesc cei din Federația Rusă pentru a slăbi puterea Chișinăului de a interveni”.

„Lucrul acesta este vizibil și am văzut de multe ori în ce formate și în ce mod acționează Federația Rusă în raport cu noi și în special voi da exemplu pe partea legată de drepturile omului. Vom vedea că din cele 197 de cazuri care se află la CtEDO, doar în două cazuri Federația Rusă a executat acele decizii care au fost pronunțate în care Federația Rusă a fost găsită vinovată. Este clar că strategia și tactica pe care o aplică Federația Rusă în raport cu regiunea transnistreană, dar și în raport cu celelalte conflicte unde este agresor, nu ne face decât să fim mai uniți și această sinergie să ne facă pe noi să avem o reacție de răspuns nu doar pertinentă, dar și la timp. Deci, să prevenim eventualele escaladări ale acestui conflict, dar, cu tărie cred că tot ce s-ar întâmpla în Ucraina ar putea afecta pozitiv sau negativ situația din Republica Moldova”, spune Cristina Lesnic.

Cristina Lesnic crede că o mare provocare a procesului de reglementare rămâne a fi încrederea pe care o au cetățenii în partea ce ține de soluția politică. „Pentru că de-a lungul timpului știm că nici oficialii, nici jurnaliștii nu au avut acces pentru a oferi informații credibile pentru cetățenii noștri în regiunea transnistreană, ei s-au informat mai mult din mass-media locală sau din informațiile care erau difuzate de Federația Rusă în regiunea transnistreană”, spune Lesnic.

Totodată, Cristina Lesnic spune că din punct de vedere strategic, trebuie foarte bine gândită soluția politică pe care Chișinăul ar oferi-o și ar fi acceptată pentru a fi implementată pentru reintegrare. „Ar fi imoral și cinic, dacă nu am încerca să ne integrăm în UE cu o soluție pragmatică pentru regiunea transnistreană. Eu nu știu dacă modelul Ciprului, acest precedent, ar fi de dorit să fie replicat în continuare pentru extinderea UE și pentru securitatea care stă la baza Uniunii Europene și al Comunității Politice Europene”, a declarat Cristina Lesnic.

De asemenea, fostul vicepremier pentru reintegrare spune că actualmente nu există o alternativă la formatul 5+2, acel format al conferinței permanente.

Cât privește filozofia pe care o urmărește platforma Comunității Politice Europene, Cristina Lesnic o vede ca fiind „accelerator între statele membre UE și statele membre non-UE”. Totodată, este o nouă perspectivă pentru „extinderea sau lărgirea UE cu alte state noi, în care să fie oferită această perspectivă atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Ucraina, iar rolul acestei comunități politice în calitate de accelerator ar presupune că problema conflictelor să fie abordată dintr-o altă perspectivă de securitate națională, regională și modul cum aceasta ar putea afecta Uniunea Europeană”, afirmă Cristina Lesnic.

Dezbaterea publică „Summitul Comunității Politice Europene – semnale pentru reintegrarea Republicii Moldova și integrarea țării în UE” este organizată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Sprijinul Integrării Europene prin impulsionarea discuției în mass-media privind organizarea summitului Comunității Politice Europene în Moldova – CPE”, susținut de către Fundația Soros Moldova.

Chișinăul nu riscă să rămână fără apă, iar în prezent nu există premise care să afecteze alimentarea cu apă a capitalei. Declarația a fost făcută de primarul general Ion Ceban în cadrul ședinței operative a serviciilor municipale de luni, după ce Ministerul Mediului a avertizat că, pe fondul secetei hidrologice, stația de captare a apei ar putea deveni nefuncțională, dacă nivelul Nistrului va continua să scadă, transmite IPN.

Primarul a precizat că, în weekend, Comisia pentru situații excepționale a municipiului Chișinău a aprobat versiunea actualizată a planului de protecție civilă privind aprovizionarea cu apă a capitalei. Totodată, specialiștii de la Apă-Canal Chișinău au fost delegați să monitorizeze permanent debitul și nivelul apei din Nistru, atât în zona centrală, cât și în nordul țării. Potrivit lui Ion Ceban, în ultimele patru zile nu au fost înregistrate abateri ale indicatorilor monitorizați.

Edilul a criticat declarațiile reprezentanților Ministerului Mediului și a menționat că gestionarea bazinului hidrografic al Nistrului și a debitelor de apă este responsabilitatea Guvernului, nu a autorităților locale. El a mai anunțat că a solicitat sesizarea Procuraturii în legătură cu afirmațiile făcute de reprezentanții autorităților centrale, pe care le consideră de natură să provoace panică în rândul populației.

Reacția primarului vine după ce ministrul mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că nivelul apei din lacul de acumulare Novodnestrovsk este în scădere din cauza secetei și a lipsei precipitațiilor în Carpați. Potrivit ministrului, dacă nivelul Nistrului va continua să scadă după 31 iulie, pompele principale ale stației de captare care alimentează cu apă Chișinăul s-ar putea opri, deoarece instalația poate funcționa doar de la un anumit nivel al apei. Ministrul a mai afirmat că sistemul de rezervă gestionat de Apă-Canal Chișinău este abandonat și nu este clar dacă mai poate fi utilizat.

Anterior, Ministerul Mediului a anunțat că Republica Moldova și Ucraina se confruntă cu o secetă hidrologică accentuată în bazinul Nistrului. Autoritățile ucrainene au propus reducerea debitului deversat din lacul de acumulare Novodnestrovsk de la 100 la 70 de metri cubi pe secundă, însă, la solicitarea Chișinăului, au acceptat menținerea debitului actual până pe 31 iulie. La sfârșitul lunii, cele două părți urmează să reanalizeze situația în funcție de evoluția condițiilor hidrologice.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025