258 de cazuri de suicid, înregistrate în Moldova anul trecut

Anul trecut, în Republica Moldova au fost înregistrate 258 de cazuri de suicid, cele mai multe în rândul bărbaților. Datele au fost prezentate de Ministerul Sănătății în contextul Zilei mondiale de prevenire a suicidului, marcată anual pe 10 septembrie. Autoritățile îndeamnă persoanele care trec printr-o criză emoțională să solicite ajutorul specialiștilor, transmite IPN.

Din numărul total de cazuri, 210 au fost înregistrate în rândul bărbaților și 48 în rândul femeilor. Șapte cazuri au vizat copii și adolescenți cu vârsta de până la 17 ani.

Ministerul Sănătății precizează că persoanele care se confruntă cu gânduri suicidare sau alte probleme emoționale sunt îndemnate să nu rămână singure cu aceste stări și să ceară ajutor. Acestea se pot adresa medicului de familie sau specialiștilor din cele 40 de Centre comunitare de sănătate mintală din țară, care oferă asistență medicală, reabilitare psihosocială și sprijin pentru integrarea în familie și comunitate.

Serviciile de sănătate mintală sunt oferite și în trei spitale de psihiatrie. În situațiile în care există un pericol imediat pentru viață, persoanele sunt îndemnate să apeleze numărul de urgență 112.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste 720 de mii de persoane mor anual prin suicid la nivel mondial. Suicidul este a treia cauză de deces în rândul persoanelor cu vârsta între 15 și 29 de ani. Organizația subliniază că suicidul poate fi prevenit prin identificarea timpurie și sprijinirea persoanelor aflate în dificultate.

Cele mai exploatate frici în mesajele de dezinformare despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sunt cele legate de valorile oamenilor. Opinia aparține editorului-șef al platformei Stopfals.md, Mihai Avasiloaie, și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice „Aderarea la Uniunea Europeană și pleiada de dezinformări despre blocul comunitar și procesul de aliniere a legislației naționale”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit jurnalistului, aceste mesaje sunt construite pentru a provoca teamă și a crea impresia că apropierea de UE ar presupune renunțarea la identitatea și valorile naționale.

„Cele mai exploatate frici sunt cele legate de valorile oamenilor. De exemplu, oamenii sunt speriați că după aderare străinii vor veni să le cumpere toate terenurile sau că copiii lor vor fi forțați să-și schimbe sexul. Mulți cred că aderarea la UE înseamnă pierderea identității, cred că va veni cineva care-i va forța să facă ceva”, a explicat editorul-șef al platformei Stopfals.md.

În opinia sa, o parte importantă a acestor narațiuni este asociată propagandei ruse, care încearcă să lege aderarea la UE de eventuale riscuri militare.

„Când vorbim de dezinformare ne referim la un actor de bază, care este Rusia. Propaganda rusă încearcă să inducă ideea că aderarea la UE înseamnă război și aderarea la NATO, deși sunt subiecte total diferite. De-a lungul timpului am observat că propaganda rusă se împarte în două domenii de bază: falsurile legate de UE și aderarea la UE și falsurile privind securitatea și domeniul apărării. Prin aceste două domenii Rusia încearcă să-i facă pe cetățenii Republicii Moldova mai sceptici în ceea ce privește vectorul extern de aderare”, a precizat Mihai Avasiloaie.

Editorul-șef al Stopfals.md a vorbit și despre o altă metodă prin care, în opinia sa, sunt alimentate neîncrederea și tensiunile din societate: exploatarea unor cazuri sociale reale.

„Prin propagandă vedem încercarea Rusiei de a semăna decepție și îndoială în rândul cetățenilor. Mai nou, se investește în exploatarea cazurilor sociale. Fiind vorba de cazuri de violență în familie, dispariția unor copii sau alte situații umflate artificial. Nu spun că ele nu sunt importante. Sunt. Dar vedem trolli și boți, canale și conturi pe rețele, care reacționează rapid și încearcă să inflameze și mai mult situația”, a explicat jurnalistul.

Disclaimer: Acest material este realizat de Agenția de Presă IPN. Proiectul – Europa Aproape: Informare, dialog și cooperare – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

258 de cazuri de suicid, înregistrate în Moldova anul trecut

Anul trecut, în Republica Moldova au fost înregistrate 258 de cazuri de suicid, cele mai multe în rândul bărbaților. Datele au fost prezentate de Ministerul Sănătății în contextul Zilei mondiale de prevenire a suicidului, marcată anual pe 10 septembrie. Autoritățile îndeamnă persoanele care trec printr-o criză emoțională să solicite ajutorul specialiștilor, transmite IPN.

Din numărul total de cazuri, 210 au fost înregistrate în rândul bărbaților și 48 în rândul femeilor. Șapte cazuri au vizat copii și adolescenți cu vârsta de până la 17 ani.

Ministerul Sănătății precizează că persoanele care se confruntă cu gânduri suicidare sau alte probleme emoționale sunt îndemnate să nu rămână singure cu aceste stări și să ceară ajutor. Acestea se pot adresa medicului de familie sau specialiștilor din cele 40 de Centre comunitare de sănătate mintală din țară, care oferă asistență medicală, reabilitare psihosocială și sprijin pentru integrarea în familie și comunitate.

Serviciile de sănătate mintală sunt oferite și în trei spitale de psihiatrie. În situațiile în care există un pericol imediat pentru viață, persoanele sunt îndemnate să apeleze numărul de urgență 112.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste 720 de mii de persoane mor anual prin suicid la nivel mondial. Suicidul este a treia cauză de deces în rândul persoanelor cu vârsta între 15 și 29 de ani. Organizația subliniază că suicidul poate fi prevenit prin identificarea timpurie și sprijinirea persoanelor aflate în dificultate.

Cele mai exploatate frici în mesajele de dezinformare despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sunt cele legate de valorile oamenilor. Opinia aparține editorului-șef al platformei Stopfals.md, Mihai Avasiloaie, și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice „Aderarea la Uniunea Europeană și pleiada de dezinformări despre blocul comunitar și procesul de aliniere a legislației naționale”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit jurnalistului, aceste mesaje sunt construite pentru a provoca teamă și a crea impresia că apropierea de UE ar presupune renunțarea la identitatea și valorile naționale.

„Cele mai exploatate frici sunt cele legate de valorile oamenilor. De exemplu, oamenii sunt speriați că după aderare străinii vor veni să le cumpere toate terenurile sau că copiii lor vor fi forțați să-și schimbe sexul. Mulți cred că aderarea la UE înseamnă pierderea identității, cred că va veni cineva care-i va forța să facă ceva”, a explicat editorul-șef al platformei Stopfals.md.

În opinia sa, o parte importantă a acestor narațiuni este asociată propagandei ruse, care încearcă să lege aderarea la UE de eventuale riscuri militare.

„Când vorbim de dezinformare ne referim la un actor de bază, care este Rusia. Propaganda rusă încearcă să inducă ideea că aderarea la UE înseamnă război și aderarea la NATO, deși sunt subiecte total diferite. De-a lungul timpului am observat că propaganda rusă se împarte în două domenii de bază: falsurile legate de UE și aderarea la UE și falsurile privind securitatea și domeniul apărării. Prin aceste două domenii Rusia încearcă să-i facă pe cetățenii Republicii Moldova mai sceptici în ceea ce privește vectorul extern de aderare”, a precizat Mihai Avasiloaie.

Editorul-șef al Stopfals.md a vorbit și despre o altă metodă prin care, în opinia sa, sunt alimentate neîncrederea și tensiunile din societate: exploatarea unor cazuri sociale reale.

„Prin propagandă vedem încercarea Rusiei de a semăna decepție și îndoială în rândul cetățenilor. Mai nou, se investește în exploatarea cazurilor sociale. Fiind vorba de cazuri de violență în familie, dispariția unor copii sau alte situații umflate artificial. Nu spun că ele nu sunt importante. Sunt. Dar vedem trolli și boți, canale și conturi pe rețele, care reacționează rapid și încearcă să inflameze și mai mult situația”, a explicat jurnalistul.

Disclaimer: Acest material este realizat de Agenția de Presă IPN. Proiectul – Europa Aproape: Informare, dialog și cooperare – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025