Vladimir Brăgaru: Biocombustibilul este o alternativă ecologică la încălzirea cu gaz și cărbune

Peleții și bricheții produși din biomasă reprezintă o alternativă ecologică cărbunelui sau gazului. O spune președintele Asociației de Bioenergie din Republica Moldova, Vladimir Brăgaru. Potrivit lui Vladimir Brăgaru, biocombustibilul nu poluează atmosfera, așa cum o face gazul sau cărbunele, întrucât este produs din reziduurile generate la procesarea lemnului, notează IPN.

Peleții și bricheții din biomasă reprezintă un produs ecologic care poate înlocui treptat cărbunele, gazul și chiar lemnul obișnuit. Președintele Asociației de Bioenergie din Republica Moldova spune că biocombustibilul solid este produs din reziduuri vegetale forestiere și agricole și este folosit în sistemele moderne de încălzire.

„În Republica Moldova, în special, în localitățile rurale, oamenii se încălzesc prioritar cu lemn adus din păduri. Datele Biroului Național de Statistică arată că 550-600 mii de metri cubi de lemn, anual, sunt extrași de Moldsilva din păduri pentru a asigura o parte din cerințele pieței. În 2022 chiar s-a importat lemn și din România. Asigurarea populației cu lemn de foc pune o presiune destul de mare pe pădurile din Republica Moldova. În țara noastră suprafața de împădurire este 11%, iar media europeană este de 38%. În acest context, trebuie să înțelegem că biocombustibilul este compus din reziduuri, deșeuri generate la procesarea lemnului, deșeuri din agricultură sau din economia producătoare. Aceste deșeuri sunt valorificare și nu sunt aruncate la gunoi”, a spus președintele Asociației de Bioenergie din Republica Moldova, Vladimir Brăgaru în cadrul emisiunii „Территория свободы”.

Potrivit lui Vladimir Brăgaru, în comparație cu alte tipuri de combustibil, emisiile nocive de la sistemele de încălzire care funcționează pe bază de biomasă sunt mult mai mici. Iar datorită acestui fapt biomasa poate fi considerată combustibilul viitorului.

„Când ardem biomasă, indiferent dacă este vorba de lemn, peleți sau bricheți, se consideră că eliminările de CO2 sunt nule. Pentru că biomasa pe care o ardem a absorbit cantitatea de CO2 în perioada vegetativă. Respectiv, nu se elimină o cantitate mai mare de CO2 decât a fost absorbită. Pe de altă parte, gazul sau cărbunele produce cantități enorme de CO2, poluând enorm atmosfera și influențând încălzirea globală”, a explicat Vladimir Brăgaru.

Republica Moldova nu mai are timp de pierdut, iar fiecare zi de întârziere în adoptarea reformelor înseamnă tineri care pleacă din țară și investiții ratate. Declarația a fost făcută de premierul desemnat, Vasile Tofan, de la tribuna Parlamentului înainte de votul în plen. Vasile Tofan a pledat pentru disciplină bugetară, sprijinirea mediului de afaceri, regândirea controalelor de stat și un sistem de salarizare bazat pe performanță și transparență, transmite IPN.

Vasile Tofan a spus că viitorul Guvern trebuie să răspundă unei întrebări fundamentale: dacă Republica Moldova poate deveni o țară în care tinerii aleg să rămână, să-și întemeieze familii și să investească. „Problemele sunt serioase, iar deciziile nu mai pot fi amânate. Contorul acțiunilor nu este în ani, ci în zile și ore. Fiecare întârziere are un cost real”, a declarat premierul desemnat.

El a mai atras atenția asupra deficitului bugetar de aproximativ 20 de miliarde de lei și a dezechilibrelor din sistemul de pensii, susținând că statul trebuie să stimuleze creșterea economică, nu doar să redistribuie resursele disponibile.

Premierul desemnat a promis și schimbarea modului în care sunt efectuate controalele asupra companiilor. „O întreprindere care lucrează corect nu trebuie controlată repetat doar pentru că este vizibilă și ușor de găsit. Într-un litigiu fiscal obișnuit, statul nu trebuie să vină cu mascați la 6 dimineața peste un antreprenor în fața copiilor și familiei. Din păcate, astfel de lucruri se întâmplă”, a precizat premierul desemnat.

Pe plan extern, Vasile Tofan a reiterat sprijinul pentru o pace dreaptă și durabilă în Ucraina și a declarat că aderarea la Uniunea Europeană trebuie susținută prin consolidarea economiei și a instituțiilor Republicii Moldova.

Totodată, acesta a promis un sistem de salarizare transparent în sectorul public, bazat pe responsabilitate și performanță, afirmând că nu va tolera sporurile netransparente și remunerațiile excesive. „Împărtășesc revolta oamenilor în privința salariilor nesimțite și mie mi se par un abuz cazurile care au fost în mass-media. Dacă vreți un răspuns direct: Nu tolerez astfel de cazuri”, a menționat Vasile Tofan.

Parlamentul decide astăzi dacă acordă votul de încredere cabinetului de miniștri și programului de guvernare propuse de Vasile Tofan.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Vladimir Brăgaru: Biocombustibilul este o alternativă ecologică la încălzirea cu gaz și cărbune

Peleții și bricheții produși din biomasă reprezintă o alternativă ecologică cărbunelui sau gazului. O spune președintele Asociației de Bioenergie din Republica Moldova, Vladimir Brăgaru. Potrivit lui Vladimir Brăgaru, biocombustibilul nu poluează atmosfera, așa cum o face gazul sau cărbunele, întrucât este produs din reziduurile generate la procesarea lemnului, notează IPN.

Peleții și bricheții din biomasă reprezintă un produs ecologic care poate înlocui treptat cărbunele, gazul și chiar lemnul obișnuit. Președintele Asociației de Bioenergie din Republica Moldova spune că biocombustibilul solid este produs din reziduuri vegetale forestiere și agricole și este folosit în sistemele moderne de încălzire.

„În Republica Moldova, în special, în localitățile rurale, oamenii se încălzesc prioritar cu lemn adus din păduri. Datele Biroului Național de Statistică arată că 550-600 mii de metri cubi de lemn, anual, sunt extrași de Moldsilva din păduri pentru a asigura o parte din cerințele pieței. În 2022 chiar s-a importat lemn și din România. Asigurarea populației cu lemn de foc pune o presiune destul de mare pe pădurile din Republica Moldova. În țara noastră suprafața de împădurire este 11%, iar media europeană este de 38%. În acest context, trebuie să înțelegem că biocombustibilul este compus din reziduuri, deșeuri generate la procesarea lemnului, deșeuri din agricultură sau din economia producătoare. Aceste deșeuri sunt valorificare și nu sunt aruncate la gunoi”, a spus președintele Asociației de Bioenergie din Republica Moldova, Vladimir Brăgaru în cadrul emisiunii „Территория свободы”.

Potrivit lui Vladimir Brăgaru, în comparație cu alte tipuri de combustibil, emisiile nocive de la sistemele de încălzire care funcționează pe bază de biomasă sunt mult mai mici. Iar datorită acestui fapt biomasa poate fi considerată combustibilul viitorului.

„Când ardem biomasă, indiferent dacă este vorba de lemn, peleți sau bricheți, se consideră că eliminările de CO2 sunt nule. Pentru că biomasa pe care o ardem a absorbit cantitatea de CO2 în perioada vegetativă. Respectiv, nu se elimină o cantitate mai mare de CO2 decât a fost absorbită. Pe de altă parte, gazul sau cărbunele produce cantități enorme de CO2, poluând enorm atmosfera și influențând încălzirea globală”, a explicat Vladimir Brăgaru.

Bărbatul care l-a ucis pe fostul prim-viceprim-ministru al Republicii Moldova, Nicolae Andronati, a fost condamnat la 23 de ani de închisoare. Potrivit oamenilor legii, acesta ar fi pătruns în gospodăria victimei din raionul Slobozia, de unde ar fi sustras bani, apoi l-ar fi ucis pe proprietar, transmite IPN.

Procuratura Generala menționează că instanța de judecată l-a găsit vinovat pe inculpat de tâlhărie și omor comis cu deosebită cruzime. Acesta urmează să-și ispășească pedeapsa într-un penitenciar de tip închis.

Potrivit PG, bărbatul, în vârstă de 31 de ani, a intrat în gospodăria lui Nicolae Andronati, în vârstă de 90 de ani, și ar fi sustras 50 de mii de lei și 5 mii de euro. După comiterea furtului, acesta ar fi legat victima și ar fi strangulat-o.

În fața instanței, inculpatul și-a recunoscut parțial vina. El a declarat că efectuase lucrări în gospodăria victimei și că între cei doi a izbucnit un conflict din cauza unei datorii pe care susține că nu și-a putut-o recupera. Potrivit declarațiilor sale, a revenit ulterior la domiciliul fostului demnitar și l-a omorât.

Instanța a dispus ca rudele victimei să primească 400 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral și peste 80 de mii de lei drept despăgubiri pentru prejudiciul material.

Sentința poate fi atacată cu apel. Până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, inculpatul beneficiază de prezumția nevinovăției.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025