Viorel Furdui: Atât timp cât statul nu-și va determina clar vectorul, nu vor fi bani pentru dezvoltare

Problema accesului conducătorilor autorităților locale din Moldova la mijloacele de asistență europeană nu mai există. Declarația a fost făcută de Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) în cadrul dezbaterilor publice de la Agenția IPN „Cum și cui ajută Uniunea Europeană în Republica Moldova”. Potrivit lui, din contra: „acum solicitările de sprijin extern și numărul cererilor prevalează oferta”.

„După ultimele alegeri locale, la conducere  a venit o mulțime de oameni, care sunt numai ochi si urechi și cu mare interes studiază posibilitățile de atragere a fondurilor, încearcă să participe la toate concursurile și folosesc toate instrumentele existente pentru atragerea de bani la dezvoltarea comunităților lor”, susține Viorel Furdui.

Drept exemplu de activitate prodigioasă a conducătorilor locali, el a menționat orașele Edineț, Ungheni, Strășeni, Ialoveni, precum și multe sate, în care primarii activi și-au propus drept sarcină primordială dezvoltarea economică a localităților.

În opinia lui Viorel Furdui, și partenerii externi perfecționează în permanență instrumentele de susținere a comunităților locale din Moldova. „Asistența se realizează atât la nivelul relațiilor bilaterale, cât și în cadrul proiectelor europene. De exemplu, SUA ajută la dezvoltarea orașelor și satelor în cadrul Programului „Comunitatea mea”. Elveția acordă granturi de dezvoltare prin Programul „Mă implic”. Uniunea Europeană, prin intermediul Agențiilor de dezvoltare, implementează proiecte de construcție a apeductelor, canalizării și drumurilor, precum și implementează programe proprii, cum ar fi cea pentru sporirea eficienței energetice. În curând vor fi lansate noile proiecte – „Lider” și „GAL”, care au drept scop unirea comunităților, autorităților locale și businessului”, spune directorul executiv al CALM.

Dar, deocamdată, conducătorii locali concurează pentru resurse foarte nesemnificative. „Ei se bucură de fiecare cinci-șapte mii, pe care reușesc să le obțină printr-un program sau altul, deși ar putea primi mult mai mult sprijin”, a subliniat Viorel Furdui.

„De ani de zile vorbim despre dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor de bază. Vorbim elocvent, de la tribună, că vrem să readucem oamenii în țară, dar când vezi ce resurse sunt disponibile cu adevărat… Însă dezvoltarea infrastructurii necesită milioane. Dar de cine depinde accesul la investiții? În primul rând, nu de autoritățile locale. Și aceasta este o problemă fundamentală”, a menționat directorul executiv al CALM.

„Guvernarea, statul trebuie să dea semnale clare și să decidă, în cele din urmă, asupra direcțiilor primordiale, care ar avea o credibilitate internațională, astfel încât în țară să intre investiții la volumul potrivit. Fără aceasta ne vom lovi în permanență de insuficiența  financiară și lipsa accesului la mijloace substanțiale”, a conchis Viorel Furdui.

Dezbaterile publice ” Cum și cui ajută Uniunea Europeană în Republica Moldova ” au fost organizate în cadrul proiectului „Depășirea stereotipurilor privind integrarea europeană prin comunicare”, realizat de Agenția de presă IPN cu suportul Fundației Hanns Seidel.

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Viorel Furdui: Atât timp cât statul nu-și va determina clar vectorul, nu vor fi bani pentru dezvoltare

Problema accesului conducătorilor autorităților locale din Moldova la mijloacele de asistență europeană nu mai există. Declarația a fost făcută de Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) în cadrul dezbaterilor publice de la Agenția IPN „Cum și cui ajută Uniunea Europeană în Republica Moldova”. Potrivit lui, din contra: „acum solicitările de sprijin extern și numărul cererilor prevalează oferta”.

„După ultimele alegeri locale, la conducere  a venit o mulțime de oameni, care sunt numai ochi si urechi și cu mare interes studiază posibilitățile de atragere a fondurilor, încearcă să participe la toate concursurile și folosesc toate instrumentele existente pentru atragerea de bani la dezvoltarea comunităților lor”, susține Viorel Furdui.

Drept exemplu de activitate prodigioasă a conducătorilor locali, el a menționat orașele Edineț, Ungheni, Strășeni, Ialoveni, precum și multe sate, în care primarii activi și-au propus drept sarcină primordială dezvoltarea economică a localităților.

În opinia lui Viorel Furdui, și partenerii externi perfecționează în permanență instrumentele de susținere a comunităților locale din Moldova. „Asistența se realizează atât la nivelul relațiilor bilaterale, cât și în cadrul proiectelor europene. De exemplu, SUA ajută la dezvoltarea orașelor și satelor în cadrul Programului „Comunitatea mea”. Elveția acordă granturi de dezvoltare prin Programul „Mă implic”. Uniunea Europeană, prin intermediul Agențiilor de dezvoltare, implementează proiecte de construcție a apeductelor, canalizării și drumurilor, precum și implementează programe proprii, cum ar fi cea pentru sporirea eficienței energetice. În curând vor fi lansate noile proiecte – „Lider” și „GAL”, care au drept scop unirea comunităților, autorităților locale și businessului”, spune directorul executiv al CALM.

Dar, deocamdată, conducătorii locali concurează pentru resurse foarte nesemnificative. „Ei se bucură de fiecare cinci-șapte mii, pe care reușesc să le obțină printr-un program sau altul, deși ar putea primi mult mai mult sprijin”, a subliniat Viorel Furdui.

„De ani de zile vorbim despre dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor de bază. Vorbim elocvent, de la tribună, că vrem să readucem oamenii în țară, dar când vezi ce resurse sunt disponibile cu adevărat… Însă dezvoltarea infrastructurii necesită milioane. Dar de cine depinde accesul la investiții? În primul rând, nu de autoritățile locale. Și aceasta este o problemă fundamentală”, a menționat directorul executiv al CALM.

„Guvernarea, statul trebuie să dea semnale clare și să decidă, în cele din urmă, asupra direcțiilor primordiale, care ar avea o credibilitate internațională, astfel încât în țară să intre investiții la volumul potrivit. Fără aceasta ne vom lovi în permanență de insuficiența  financiară și lipsa accesului la mijloace substanțiale”, a conchis Viorel Furdui.

Dezbaterile publice ” Cum și cui ajută Uniunea Europeană în Republica Moldova ” au fost organizate în cadrul proiectului „Depășirea stereotipurilor privind integrarea europeană prin comunicare”, realizat de Agenția de presă IPN cu suportul Fundației Hanns Seidel.

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025