Victor Juc: Nu poate fi vorba despre un guvern apolitic, orice guvern se ocupă de activitate politică

Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, este de părere că Guvernul Chicu este unul provizoriu care a venit să salveze pentru moment o situație. Nu este întâmplător că a fost numit un guvern provizoriu, pentru că i s-a fixat o perioadă de un an de activitate, deși legislativul poate să se extindă până în 2023. Expertul susține că nu poate fi vorba despre un guvern apolitic, pentru că „orice guvern, prin definiție, se ocupă de activitate politică, miniștrii sunt figuri politice, iar ministerele elaborează și implementează politici”. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterilor publice „Guvernul tehnocrat și minoritar ca soluție: avantaje și riscuri”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.

Totodată, potrivit lui Victor Juc, calificativul Guvern „tehnocrat” este absolut corect, dat fiind faptul că acest calificativ denotă calitatea miniștrilor. „Și aici avem un binom – sau tehnocrat, sau propus de partide. În cazul dat nu este propus de către partide, deși nu poate să nu aibă suportul unui partid. În ceea ce ține de calificativul „minoritar”, acesta denotă sprijinul de care se bucură un executiv și aici problema de bază este că minoritarul se începe totuși cu un majoritar. Pentru ca acest guvern să-și desfășoare activitatea, inițial are nevoie de un sprijin de 50+1 în Parlament, pentru a fi validat.. Totuși, cel mai vulnerabil se dovedește a fi guvernul care nu se bucură de o majoritate formalizată, iar un alt calificativ ar fi pentru el guvern minoritar”, a spus el.

Directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice consideră că Guvernul Chicu trebuie să continue politicile bune care le-a început Guvernul Sandu, iar dacă o să vrea să extindă politicile sociale, ceea ce este firesc pentru un executiv de stânga, atunci trebuie să identifice soluțiile pentru creșterea economică, pentru acumulările bugetar-fiscale pentru a putea onora obligațiunile pe care și le asumă. El susține că pe Guvernul actual la moment nu-l paște mari riscuri pentru că până în primăvară cel puțin va fi lăsat să-și desfășoare activitatea, dacă nu și mai mult: „Riscuri de ordin instituțional nu există, ar putea fi mai degrabă din punct de vedere al achitării salariilor, de exemplu, în sfera de cercetare-inovare, unde nu există salariu pentru luna decembrie, dar și o parte din luna noiembrie și atunci Ministerul Finanțelor trebuie să identifice surse financiare”.

„Nu știu dacă Moldova se va bucura de acea deschidere pe plan extern cum era pe timpul Guvernului Sandu”, opinează Victor Juc. Potrivit lui, probabil, partenerii de dezvoltare occidentali vor aștepta să vadă politicile acestui guvern. „Probabil, în cazul dat, ar fi bine de continuat acele politici care au exista inițial între Guvernul condus de Maia Sandu și președintele Igor Dodon, când Sandu s-a concentrat pe factorul Vestic și Dodon pe cel Eestic. Ar fi deplorabil pentru Republica Moldova, dacă vectorul de politică externă a Republicii Moldova ar fi un joc cu suma zero, îmbunătățind relațiile cu o direcție și înrăutățindu-le cu alta”, a spus Victor Juc.

Dânsul este de părere că actualul Guvern va continua implementarea Acordului de Asociere cu UE, deși e necesar un nou plan de acțiuni de implementare, dar, totodată, va încerca să extindă relație pe filiera Estică, nu doar cu Federația Rusă, dar și cu Kazahstan, și cu Belarus. „Pentru moment riscuri la adresa Guvernului nu sunt și vom avea o colaborare foarte strânsă între Guvern și președinție”, mai spune expertul. Totodată, el consideră că în următoarele cinci luni societatea civilă nu va discuta intens Guvernul Chicu, doar mass-media va indica asupra derapajelor, dacă se vor produce. „Pentru moment, toți vor aștepta ce acțiuni va întreprinde guvernarea și care va fi randamentul acesteia”, a declarat directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice.

Dezbaterile „Guvernul tehnocrat și minoritar ca soluție: avantaje și riscuri” sunt ediția a 121-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.

A început admiterea în instituțiile de învățământ profesional tehnic din Republica Moldova. În acest an, Ministerul Educației și Cercetării pune la dispoziția candidaților 12 282 de locuri bugetare în 79 de instituții, iar dosarele pot fi depuse atât la sediul instituțiilor, cât și online, prin platforma e-Admitere, transmite IPN.

Candidații pot alege între 13 centre de excelență, inclusiv două private, 34 de colegii, dintre care șase private, Centrul Integrat de Pregătire pentru Aplicarea Legii și 31 de școli profesionale. Dintre locurile finanțate de stat, 2 866 sunt destinate învățământului dual, cu 732 mai multe decât anul trecut.

Prima etapă a admiterii se va desfășura până pe 9 august în colegii și centrele de excelență, respectiv până pe 16 august în școlile profesionale. A doua este programată în perioada 13-23 august pentru colegii și centre de excelență, iar pentru școlile profesionale în perioada 20-28 august.

Ministerul anunță că și elevii care nu au promovat examenul de absolvire a gimnaziului pot participa la concursul de admitere pentru programele de doi ani, care le oferă posibilitatea de a obține o calificare profesională.

La programele cu durata de doi ani, cele mai multe locuri au fost repartizate pentru calificarea de mecanic auto, urmată de cea de bucătar. Un număr mare de locuri sunt disponibile și pentru electrogazosudori-montatori, cofetari și cusători, meserii pentru care autoritățile estimează în continuare o cerere ridicată pe piața muncii.

La programele cu durata de trei ani, organizate în baza studiilor gimnaziale, cele mai multe locuri bugetare sunt disponibile pentru calificările din domeniul IT, precum operator pentru suportul tehnic al calculatoarelor și operator pentru introducerea și prelucrarea datelor. Urmează specializările de electrician-electronist auto și mecanic auto, electromontator și lăcătuș-electrician, precum și meseriile de bucătar, chelner, electrician în construcții și instalator de sisteme fotovoltaice.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Victor Juc: Nu poate fi vorba despre un guvern apolitic, orice guvern se ocupă de activitate politică

Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, este de părere că Guvernul Chicu este unul provizoriu care a venit să salveze pentru moment o situație. Nu este întâmplător că a fost numit un guvern provizoriu, pentru că i s-a fixat o perioadă de un an de activitate, deși legislativul poate să se extindă până în 2023. Expertul susține că nu poate fi vorba despre un guvern apolitic, pentru că „orice guvern, prin definiție, se ocupă de activitate politică, miniștrii sunt figuri politice, iar ministerele elaborează și implementează politici”. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterilor publice „Guvernul tehnocrat și minoritar ca soluție: avantaje și riscuri”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.

Totodată, potrivit lui Victor Juc, calificativul Guvern „tehnocrat” este absolut corect, dat fiind faptul că acest calificativ denotă calitatea miniștrilor. „Și aici avem un binom – sau tehnocrat, sau propus de partide. În cazul dat nu este propus de către partide, deși nu poate să nu aibă suportul unui partid. În ceea ce ține de calificativul „minoritar”, acesta denotă sprijinul de care se bucură un executiv și aici problema de bază este că minoritarul se începe totuși cu un majoritar. Pentru ca acest guvern să-și desfășoare activitatea, inițial are nevoie de un sprijin de 50+1 în Parlament, pentru a fi validat.. Totuși, cel mai vulnerabil se dovedește a fi guvernul care nu se bucură de o majoritate formalizată, iar un alt calificativ ar fi pentru el guvern minoritar”, a spus el.

Directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice consideră că Guvernul Chicu trebuie să continue politicile bune care le-a început Guvernul Sandu, iar dacă o să vrea să extindă politicile sociale, ceea ce este firesc pentru un executiv de stânga, atunci trebuie să identifice soluțiile pentru creșterea economică, pentru acumulările bugetar-fiscale pentru a putea onora obligațiunile pe care și le asumă. El susține că pe Guvernul actual la moment nu-l paște mari riscuri pentru că până în primăvară cel puțin va fi lăsat să-și desfășoare activitatea, dacă nu și mai mult: „Riscuri de ordin instituțional nu există, ar putea fi mai degrabă din punct de vedere al achitării salariilor, de exemplu, în sfera de cercetare-inovare, unde nu există salariu pentru luna decembrie, dar și o parte din luna noiembrie și atunci Ministerul Finanțelor trebuie să identifice surse financiare”.

„Nu știu dacă Moldova se va bucura de acea deschidere pe plan extern cum era pe timpul Guvernului Sandu”, opinează Victor Juc. Potrivit lui, probabil, partenerii de dezvoltare occidentali vor aștepta să vadă politicile acestui guvern. „Probabil, în cazul dat, ar fi bine de continuat acele politici care au exista inițial între Guvernul condus de Maia Sandu și președintele Igor Dodon, când Sandu s-a concentrat pe factorul Vestic și Dodon pe cel Eestic. Ar fi deplorabil pentru Republica Moldova, dacă vectorul de politică externă a Republicii Moldova ar fi un joc cu suma zero, îmbunătățind relațiile cu o direcție și înrăutățindu-le cu alta”, a spus Victor Juc.

Dânsul este de părere că actualul Guvern va continua implementarea Acordului de Asociere cu UE, deși e necesar un nou plan de acțiuni de implementare, dar, totodată, va încerca să extindă relație pe filiera Estică, nu doar cu Federația Rusă, dar și cu Kazahstan, și cu Belarus. „Pentru moment riscuri la adresa Guvernului nu sunt și vom avea o colaborare foarte strânsă între Guvern și președinție”, mai spune expertul. Totodată, el consideră că în următoarele cinci luni societatea civilă nu va discuta intens Guvernul Chicu, doar mass-media va indica asupra derapajelor, dacă se vor produce. „Pentru moment, toți vor aștepta ce acțiuni va întreprinde guvernarea și care va fi randamentul acesteia”, a declarat directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice.

Dezbaterile „Guvernul tehnocrat și minoritar ca soluție: avantaje și riscuri” sunt ediția a 121-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.

În instituțiile ilegale de detenție din regiunea transnistreană erau încarcerate 1 325 de persoane la începutul anului 2026. Potrivit unui raport al Promo-LEX, rata de încarcerare în regiunea transnistreană este de aproximativ 296 de deținuți la 100 de mii de locuitori, peste nivelul de pe malul drept al Nistrului și de peste două ori mai mare decât media statelor membre ale Consiliului Europei. Promo-LEX susține că aceste date reflectă utilizarea excesivă și arbitrară a detenției într-un sistem lipsit de garanții procedurale, transmite IPN.

Cel de-al doilea raport de monitorizare al Asociației Promo-LEX privind situația drepturilor omului în regiune, care acoperă perioada 1 aprilie – 30 iunie semnalează faptul că persoanele aflate în detenție sunt deținute în condiții precare, marcate de subfinanțare, lipsa medicamentelor și acces limitat la asistență medicală. Costul zilnic pentru întreținerea unui deținut este de 157,3 lei, comparativ cu 410,3 lei pe malul drept al Nistrului, iar numărul medicilor și asistenților medicali din penitenciare a scăzut cu circa 30% în ultimii trei ani.

În același timp, raportul evidențiază intensificarea militarizării și propagandei în rândul copiilor. Aproximativ 15 mii de copii înscriși în grădinițele din stânga Nistrului și municipiul Bender participă la activități care promovează simboluri militare și rusești. Doar la festivalul militar-patriotic organizat pe 8 mai la Tiraspol au participat 2 790 de preșcolari și elevi.

Potrivit Promo-LEX, în școli au fost reluate ritualuri și simboluri sovietice, inclusiv activități dedicate organizației pionierilor, iar elevii au participat la lecții tematice și vizite la muzee cu caracter propagandistic. Totodată, sute de adolescenți cu vârste între 14 și 16 ani au fost implicați în competițiile militar-sportive care au inclus exerciții de instrucție militară, tir și demonstrații tactice.

Raportul mai arată că influența ideologică depășește limitele regiunii. În perioada mai-iunie 2026, primul grup de copii din regiunea transnistreană a fost trimis în tabăra „Artek” din Crimeea ocupată, instituție sancționată la nivel internațional pentru implicarea în deportarea și pretinsa „reeducare” a copiilor ucraineni. În ultimii nouă ani, peste 100 de copii din regiune au participat la programele acestui centru.

Promo-LEX mai constată o intensificare a propagandei anti-reintegrare. Potrivit monitorizării organizației, mass-media controlată de Tiraspol a promovat în perioada analizată mesaje potrivit cărora reintegrarea Republicii Moldova ar însemna „genocid”, „exterminare”, „ocupație” sau „românizare forțată”, în timp ce așa-numitul „minister al securității” a publicat o listă cu 19 platforme media independente, avertizând populația să nu colaboreze cu acestea.

Raportul Promo-LEX concluzionează că situația drepturilor omului în regiunea transnistreană continuă să se deterioreze pe fondul măsurilor represive, al crizei economice și al intensificării propagandei, iar autoritățile constituționale trebuie să consolideze dialogul cu locuitorii regiunii și să se pregătească pentru o eventuală creștere a solicitărilor de servicii publice de pe malul drept al Nistrului.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025