Procesul de integrare europeană, până nu demult, era văzut mai sigur de către Republica Moldova, alături de Ucraina și Georgia. I s-a găsit și o denumire specială acestui format al speranței comune – „Trio Asociat”. Dar, războiul a schimbat și aici, în mod semnificativ, situația, regulile de joc, comportamentul, poate și șansele. Ce anume s-a schimbat în mecanismele de funcționare a acestui format, și dacă schimbările care s-au produs sunt de natură să faciliteze sau să îngreuneze realizarea obiectivelor de integrare europeană, pentru toate cele trei țări împreună, dar și pentru fiecare în parte, au discutat invitații dezbaterii publice „Trio Asociat în condițiile noi: împreună și fiecare pe cont propriu”, organizate de Agenția de presă IPN.

Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, a declarat că Trio-ul Asociat este o platformă care a fost lansată în mai, anul trecut, inițiată de către ministerele de externe ale Ucrainei, Moldovei și Georgiei, pentru a facilita comunicarea trilaterală în direcția integrării europene și pentru a coordona pașii, pentru a obține mai multe avansuri în direcția apropierii de UE. „Atunci nu se discuta despre aplicarea pentru statutul de țară candidat la UE, dar era clară miza formatului – de a comunica îndeaproape care vor fi pașii și de a obține mai multe succese în dialogul cu instituțiile europene. După care a urmat o susținere a formatului la nivel de președinți, care a avut loc prin semnarea Declarației de la Batumi din vara aceluiași an, de către președinta Maia Sandu și, respectiv, președinții Ucrainei și Georgiei” spus politologul.

Totodată, spune el, deși în 2021 existau speranțe mari că acest format se va instituționaliza, va căpăta formă și mai mult conținut, acest lucru nu s-a întâmplat, iar în 2022 toată atenția s-a mutat de pe comunicarea și coordonarea trilaterală în direcția UE, pe supraviețuirea unilaterală în raport cu agresiunea militară asupra Ucrainei din partea Rusiei, dar și a presiunilor care, în cazul Georgiei persistă din 2008, iar în cazul Republicii Moldova s-au intensificat după alegerile anticipate din vara anului 2021. „Vorbim despre un context politic care a schimbat prioritățile în regiune și ale țărilor care în primăvara și vara anului 2021 erau mai optimiste față de coordonarea pașilor în direcția integrării UE. Acum se văd mai multe decizii unilaterale”, a remarcat Dionis Cenușa.

Analistul politic Igor Boțan este de părere că atitudinea UE Trio Asociat s-a schimbat cardinal, pentru că s-au schimbat radical circumstanțele în care se găsesc cele trei state, lucru care este urmărit în documentele oficiale care sunt lansate atât pe platforma Trio-ului Asociat, în cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic din 15 decembrie, anul trecut, cât și din Declarația din 12 martie a Consiliului European, care pune accentele de o manieră diferită. Toate acestea, susține politologul, sunt rezultatul schimbării radicale a circumstanțelor în zonă. Expertul crede că UE, deopotrivă cu cele trei țări, trebuie să caute soluții noi pentru relații. El mai spune că după lansarea Strategiei privind politica de Vecinătate, atitudinea UE a evoluat. „La momentul anunțării Parteneriatului Estic, pentru țările din parteneriat ideea principală era că UE are nevoie de o centură de prieteni care ar fi chezășia securității UE, iar partenerii respectivi ar beneficia de suportul UE, inclusiv financiar, precum și de a apropria aceste țări pas cu pas. Apoi, în 2009, a fost lansat Parteneriatul Estic în cadrul Politicii de vecinătate, unde au existat accente diferite, iar UE a trebuit să răspundă nemulțumirii Rusiei. Accentele constau în faptul că UE vrea ca acest parteneriat să servească drept un fel de angajament comun al UE și al Rusiei pentru gestionarea împreună a situației în aceste state. În consecință, Rusia a reacționat iritat și a anunțat că fostele republici sovietice fac parte din „zona exclusivă de interese a Federației Ruse”. Atunci s-au observat divergențele dintre UE și Rusia”, a spus el.

Igor Boțan afirmă în ajunul Summit-ului UE de la Vilnius, din 2014, s-au produs evenimente resimțite și acum. „Rusia a impus embargo-ul împotriva Republicii Moldova, presiuni asupra Ucrainei, descurajarea Armeniei, iar recent, după Summit-ul de la Batuni, când cele trei state din Parteneriatul Estic au decis să creeze o platformă comună, la Summit-ul Parteneriatului Estic din 15 decembrie s-au pus accentele în privința direcțiilor de cooperare și conjugării eforturilor celor trei țări. După 24 februarie, când a început războiul, la Summit-ul Consiliului European, Ucraina a fost evidențiată și UE a transmis un puternic mesaj de susținere. În același document UE a menționat Moldova și Georgia, care la fel au depus cereri de aderare la UE. Acum suntem în perioada când Comisia Europeană este într-un anumit raport cu aceste trei țări, după ce au primit chestionarul, care trebuie să arate cât de aproape sunt ele de criteriile de la Copenhaga. Noi avem o schimbare radicală de situație. Părerea mea este că orice medalie are fațeta de revers și, în pofida acestor noi circumstanțe dificile, cred că pot apărea și oportunități noi pentru țările din Trio-ul Asociat”, a declarat Igor Boțan.

Mihai Mogîldea, lider de echipă, Programul Europenizare la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a menționat că în ultimele mesaje transmise de la Bruxelles, inclusiv de după reuniunea informală a Consiliului European din luna martie, în Declarația Consiliului, s-a încercat oferirea unei perspective de integrare a Ucrainei, menționându-se că Ucraina este parte a familiei europene, că locul său e în familia europeană. „Dar un discurs clar și bine punctat nu există nici până în acest moment, mai ales în cazul Georgiei și Moldovei, dar și al Ucrainei nu se poate spune că există un mesaj consensual, bine articulat la nivelul UE, care ar oferi o perspectivă clară de integrare. Scopul Trio-ului Asociat, când a fost format, a fost de a ajuta la atingerea unui obiectiv comun al celor trei state – integrarea europeană, prin coalizarea eforturilor, pe domenii unde unificarea eforturilor ar aduce benefici comune pentru toate statele. Unul din aceste eforturi se referă la convingerea țărilor membre ale UE de faptul că cele trei state trebuie să primească o perspectivă clară de aderare la UE și obținerea sprijinului politic la nivelul acestor state, lucru deloc ușor”, spune expertul.

El mai spune că scopul inițial al Trio-ului Asociat și obiectivele acestuia acum au intrat într-o perioadă de înghețare, pentru că războiul din Ucraina a schimbat situația, inclusiv pe dimensiunea cooperării dintre cele trie state: „Ucraina, de exemplu, a avut față de Georgia anumite așteptări, pentru ca Georgia să se alinieze la sancțiunile împotriva Rusiei, să fie mai fermă în mesajele de condamnare și de rupere a anumitor legături comerciale cu Rusia. Lucru care nu s-a întâmplat. De aceea relațiile dintre cele două state, pe anumite dimensiuni, sunt destul de tensionate. Cât privește relațiile dintre Ucraina și Moldova, mesajele venite de la Kiev au fost mixte, pe de o parte, de recunoaștere și salutare a suportului umanitar acordat de către Republica Moldova, iar pe de altă parte, sunt și declarații destul de critice la adresa autorităților moldovenești”. Asta, susține Mihai Mogîldea, face să se creadă că Ucraina, la momentul actual, privește oportunitatea Trio-ului într-un context total diferit decât în perioada anului trecut. „Acest lucru este important, deoarece Ucraina a pornit anumite procese, a solicitat susținerea politică a țărilor UE pentru perspectiva de aderare UE și probabil a dorit ca formatul de Trio să contribuie la acest lucru, dar, Trio-ul este trecut acum pe plan secundar. Se merge pe calea bilaterală de cooperare dintre state și UE, dar sper că se va relua formatul de dialog când războiul din Ucraina se va încheia”, a spus Mihai Mogîldea.

Dezbaterea publică la tema „Trio Asociat în condițiile noi: împreună și fiecare pe cont propriu”, organizată de IPN, a fost ediția a 240-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.