Trei procurori nu au promovat evaluarea externă

Sursa foto: Comisia de Evaluare a Procurorilor

Trei procurori nu au promovat vettingul. Este vorba despre Eduard Varzar și Ghenadie Pîrlii, din Procuratura Generală, și Veaceslav Potînga, din Procuratura municipiului Chișinău, în privința cărora Comisia de evaluare a procurorilor a finalizat procedura de verificare a integrității etice și financiare, transmite IPN.

Potrivit Comisiei, completele de evaluare au constatat că cei trei procurori nu întrunesc criteriile de integritate financiară prevăzute de Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor.

În cazul lui Eduard Varzar, audierile publice s-au axat pe o presupusă avere nejustificată de peste 875 de mii de lei, calculată pentru anii 2014-2017 și 2019-2020. Comisia de evaluare a pus în discuție inclusiv dacă procurorul și familia sa ar fi beneficiarii unui apartament, ai unui loc de parcare și ai unui spațiu nelocativ înregistrate pe numele părinților săi. Varzar a respins această ipoteză.

La rândul său, Ghenadie Pîrlii ar fi avut o potențială avere nejustificată de aproximativ 1,2 milioane de lei, în special pentru anii 2013, 2014 și 2015. În cadrul audierilor, discuțiile au vizat și achiziția unui apartament din Chișinău, despre care Comisia a menționat că nu este clar dacă a fost procurat de procuror sau de familia socrilor. Pîrlii a susținut că actele și plățile au fost făcute de socri, nu de el.

Totodată, în cazul lui Veaceslav Potînga, Comisia a indicat o avere nejustificată de circa 326 de mii de lei, pentru anii 2013, 2015 și 2020. În cadrul discuțiilor a fost abordat subiectul cumpărării în 2020, a unei case vândute anterior în cadrul unei proceduri de executare silită. Comisia a remarcat că imobilul fusese evaluat anterior la aproape 2,2 milioane de lei și a fost vândut procurorului la un preț mai mic decât cel cu care fusese cumpărat la licitație.

Consiliul Superior al Procurorilor urmează să decidă în 30 de zile dacă acceptă sau respinge raportul Comisiei. Acesta va fi făcut public după expirarea termenului legal de contestare sau în decurs de cel mult trei zile de la pronunțarea hotărârii definitive a Curții Supreme de Justiție.

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Trei procurori nu au promovat evaluarea externă

Sursa foto: Comisia de Evaluare a Procurorilor

Trei procurori nu au promovat vettingul. Este vorba despre Eduard Varzar și Ghenadie Pîrlii, din Procuratura Generală, și Veaceslav Potînga, din Procuratura municipiului Chișinău, în privința cărora Comisia de evaluare a procurorilor a finalizat procedura de verificare a integrității etice și financiare, transmite IPN.

Potrivit Comisiei, completele de evaluare au constatat că cei trei procurori nu întrunesc criteriile de integritate financiară prevăzute de Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor.

În cazul lui Eduard Varzar, audierile publice s-au axat pe o presupusă avere nejustificată de peste 875 de mii de lei, calculată pentru anii 2014-2017 și 2019-2020. Comisia de evaluare a pus în discuție inclusiv dacă procurorul și familia sa ar fi beneficiarii unui apartament, ai unui loc de parcare și ai unui spațiu nelocativ înregistrate pe numele părinților săi. Varzar a respins această ipoteză.

La rândul său, Ghenadie Pîrlii ar fi avut o potențială avere nejustificată de aproximativ 1,2 milioane de lei, în special pentru anii 2013, 2014 și 2015. În cadrul audierilor, discuțiile au vizat și achiziția unui apartament din Chișinău, despre care Comisia a menționat că nu este clar dacă a fost procurat de procuror sau de familia socrilor. Pîrlii a susținut că actele și plățile au fost făcute de socri, nu de el.

Totodată, în cazul lui Veaceslav Potînga, Comisia a indicat o avere nejustificată de circa 326 de mii de lei, pentru anii 2013, 2015 și 2020. În cadrul discuțiilor a fost abordat subiectul cumpărării în 2020, a unei case vândute anterior în cadrul unei proceduri de executare silită. Comisia a remarcat că imobilul fusese evaluat anterior la aproape 2,2 milioane de lei și a fost vândut procurorului la un preț mai mic decât cel cu care fusese cumpărat la licitație.

Consiliul Superior al Procurorilor urmează să decidă în 30 de zile dacă acceptă sau respinge raportul Comisiei. Acesta va fi făcut public după expirarea termenului legal de contestare sau în decurs de cel mult trei zile de la pronunțarea hotărârii definitive a Curții Supreme de Justiție.

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025