Sergiu Litvinenco: Pre-vettingul este primul pas spre o reformă sistemică

Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco spune că veritabila reformă a justiției va începe abia odată cu punerea în aplicare a legii privind pre-vettingul candidaților la funcția de membru CSP și CSM. Potrivit oficialului, curățarea organelor de autoadministrate din justiție de elemente toxice și corupte va reprezenta primul pas spre curățarea definitivă a sistemului justiției. Litvinenco spune că proiectul privind evaluarea candidaților la funcția de membru CSP și CSM este unul agreat cu partenerii externi ai țării și are expertiza Comisiei de la Veneția, notează IPN.

Ministrul Justiției recunoaște că în cele câteva luni de mandat al actualului Guvern reforma justiției n-a fost demarată decât prin modificarea legislației care să permită o adevărată schimbare. Litvinenco spune că proiectul evaluării candidaților la funcția de membru CSP și CSM va pune bazele unei justiții sănătoase în Republica Moldova, fiind promovate în funcții doar persoane profesioniste și oneste.

„Avem expertiza Comisiei de la Veneția pe acest subiect, proiectul este foarte necesar pentru a porni procesul de curățare a sistemului justiției de procurori și judecători care au probleme de integritate. Esența și scopul acestui proiect este să avem un CSM și un CSP constituit din oameni integri și onești. În situația în care vom avea astfel de instituții, cu siguranță, deciziile pe care le va lua CSM și CSP în sensul promovării persoanelor în sistem vor avea la bază exact integritatea, corectitudinea, meritocrația și nu vor fi promovate persoane care au comis abuzuri, au emis decizii ilegale sau care au averi care nici pe departe nu corespund cu veniturile legal obținute”, a spus Sergiu Litvinenco, în cadrul unei emisiuni la PublikaTV.

Potrivit legii, pretendenții la funcția de membru CSM și CSP vor fi evaluați de către o comisie specială atât prin prisma profesionalismului, cât și prin prisma integrității. Candidaților le va fi verificată corectitudinea raportului venituri/cheltuieli.

„Acest pre-vetting este principala punte pe care trebuie s-o trecem pentru a porni procesele. Este primul pas spre o reformă sistemică. Noi am mai făcut lucruri, am mai oprit niște scheme, Procuratura a devenit mai curajoasă, a pornit investigații pe cei mai mari hoți. Dar dacă ne referim la reforma sistemică ce va avea beneficii pe termen mediu și lung, care să permită construirea unui stat de drept veritabil, acum ne aflăm la prima etapă. Oamenii trebuie să știe că CSM și CSP sunt acele foruri care iau toate deciziile ce vizează cariera persoanelor care activează în sistemul judecătoresc sau în organele Procuraturii. Un CSM corect și integru va promova doar oameni corecți și integri în sistemul justiției”, a mai spus Sergiu Litvinenco.

Potrivit proiectului, aprobat deja în prima lectură, comisia de evaluare va fi creată din 3 membri numiți de fracțiunile parlamentare în funcție de proporționalitatea mandatelor și 3 membri vor fi delegați de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Toți membrii comisiei vor fi aprobați de Parlament cu voturile a 3/5 dintre deputați.

Rețeaua cripto A7, condusă de oligarhul fugar Ilan Șor, și compania rusă Inter RAO, care deține Centrala electrică moldovenească de la Cuciurgan (MGRES), sunt vizate în cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, transmite IPN.

Noul pachet include patru noi desemnări legate de rețeaua A7, printre care și conexiuni recent identificate ale acesteia cu Africa. Rețeaua este asociată de instituțiile europene de sprijin acordat Moscovei în eludarea sancțiunilor internaționale prin intermediul unor platforme cripto.

Măsura vine în paralel cu extinderea interdicției de tranzacționare pentru 14 platforme de criptomonede înregistrate în Georgia, Panama, Emiratele Arabe Unite, Insulele Marshall, Kârgâzstan și Belarus. Totodată, a fost introdus în premieră un instrument care permite UE să impună o interdicție totală la nivel de țară terță pentru serviciile de active cripto folosite de Rusia pentru eludarea sancțiunilor.

În același timp, Consiliul UE a inclus în noua listă de sancțiuni compania rusă Inter RAO, care deține din 2005 Centrala electrică din regiunea transnistreană. Chișinăul nu mai achiziționează energie de la MGRES din 2024 și intenționează să pună în funcțiune, în luna august, linia electrică Isaccea–Vulcănești–Chișinău, care ocolește centrala de la Cuciurgan.

Cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei ca urmare a declanșării războiului de agresiune din Ucraina a fost adoptat joi de Consiliul UE și vizează sectoarele cu cel mai mare impact asupra economiei ruse: energie, servicii financiare și criptomonede. Acesta conține cea mai amplă extindere a listei de entități sancționate, 218 în total, dintre care 48 de persoane și 170 de companii, printre care rafinării din Rusia și Belarus, precum și companii legate de producția de drone și componente de drone. Pe lista finală de sancțiuni se află acum 250 de persoane și peste 660 de companii.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Sergiu Litvinenco: Pre-vettingul este primul pas spre o reformă sistemică

Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco spune că veritabila reformă a justiției va începe abia odată cu punerea în aplicare a legii privind pre-vettingul candidaților la funcția de membru CSP și CSM. Potrivit oficialului, curățarea organelor de autoadministrate din justiție de elemente toxice și corupte va reprezenta primul pas spre curățarea definitivă a sistemului justiției. Litvinenco spune că proiectul privind evaluarea candidaților la funcția de membru CSP și CSM este unul agreat cu partenerii externi ai țării și are expertiza Comisiei de la Veneția, notează IPN.

Ministrul Justiției recunoaște că în cele câteva luni de mandat al actualului Guvern reforma justiției n-a fost demarată decât prin modificarea legislației care să permită o adevărată schimbare. Litvinenco spune că proiectul evaluării candidaților la funcția de membru CSP și CSM va pune bazele unei justiții sănătoase în Republica Moldova, fiind promovate în funcții doar persoane profesioniste și oneste.

„Avem expertiza Comisiei de la Veneția pe acest subiect, proiectul este foarte necesar pentru a porni procesul de curățare a sistemului justiției de procurori și judecători care au probleme de integritate. Esența și scopul acestui proiect este să avem un CSM și un CSP constituit din oameni integri și onești. În situația în care vom avea astfel de instituții, cu siguranță, deciziile pe care le va lua CSM și CSP în sensul promovării persoanelor în sistem vor avea la bază exact integritatea, corectitudinea, meritocrația și nu vor fi promovate persoane care au comis abuzuri, au emis decizii ilegale sau care au averi care nici pe departe nu corespund cu veniturile legal obținute”, a spus Sergiu Litvinenco, în cadrul unei emisiuni la PublikaTV.

Potrivit legii, pretendenții la funcția de membru CSM și CSP vor fi evaluați de către o comisie specială atât prin prisma profesionalismului, cât și prin prisma integrității. Candidaților le va fi verificată corectitudinea raportului venituri/cheltuieli.

„Acest pre-vetting este principala punte pe care trebuie s-o trecem pentru a porni procesele. Este primul pas spre o reformă sistemică. Noi am mai făcut lucruri, am mai oprit niște scheme, Procuratura a devenit mai curajoasă, a pornit investigații pe cei mai mari hoți. Dar dacă ne referim la reforma sistemică ce va avea beneficii pe termen mediu și lung, care să permită construirea unui stat de drept veritabil, acum ne aflăm la prima etapă. Oamenii trebuie să știe că CSM și CSP sunt acele foruri care iau toate deciziile ce vizează cariera persoanelor care activează în sistemul judecătoresc sau în organele Procuraturii. Un CSM corect și integru va promova doar oameni corecți și integri în sistemul justiției”, a mai spus Sergiu Litvinenco.

Potrivit proiectului, aprobat deja în prima lectură, comisia de evaluare va fi creată din 3 membri numiți de fracțiunile parlamentare în funcție de proporționalitatea mandatelor și 3 membri vor fi delegați de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Toți membrii comisiei vor fi aprobați de Parlament cu voturile a 3/5 dintre deputați.

Stimulentele financiare oferite de stat au devenit principalul factor care a determinat mai multe localități să accepte procesul de amalgamare voluntară, considerat primul pas în reforma APL. Declarația aparține expertului Centrului de Politici și Reforme, Dan Nicorici, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Reforma administrației publice locale și procesul de amalgamare – de la voluntar la normativ”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertului, în condițiile în care sute de primării se confruntă cu resurse financiare limitate și cu o capacitate administrativă redusă, sprijinul financiar promis de Guvern a încurajat autoritățile locale să opteze pentru comasare.

Potrivit expertului, una dintre principalele probleme pe care reforma încearcă să le soluționeze este gradul ridicat de fragmentare a administrației publice locale, unde majoritatea primăriilor administrează comunități mici.

„Administrația publică locală este foarte fragmentată. Avem 892 de primării, dintre care peste 700 au o populație de sub 3 mii de locuitori. Acest număr este mult sub media Uniunii Europene”, a explicat directorul de programe al Centrului de Politici și Reforme.

Potrivit lui, actualul context politic reprezintă o oportunitate pentru implementarea reformei. „Suntem în primul an de după alegeri și acum este o fereastră de oportunitate când reforma poate fi făcută, ca ulterior să fie organizate alegerile locale. Un alt argument în favoarea reformei este partea financiară. Capacitatea administrativă a autorităților este mult sub minimul necesar. APL-urile au foarte puțini angajați care nu-și pot acoperi propriile cheltuieli. Prin această reformă Guvernul vine să susțină primăriile mici”, a mai spus Dan Nicorici.

Referindu-se la primele clustere de primării care s-au amalgamat voluntar, expertul a precizat că sprijinul financiar promis de autorități a fost factorul decisiv care a convins localitățile să se asocieze. Totodată, el consideră că experiența acestor comunități va servi drept reper pentru evaluarea rezultatelor reformei și pentru ajustarea modelelor de organizare administrativă.

„Primăriilor care s-au amalgamat voluntar li s-au promis stimulente financiare, iar acesta a fost principalul motor al amalgamării. Avem două clustere care s-au amalgamat deja: e vorba de Leova și Călinești, ele reprezintă studii de caz pentru multe analize”, a mai spus expertul.

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de Presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025