Şeful Regiei Autosalubritate a fost eliberat din funcție de CMC

Șeful Regiei Autosalubritate, Eugeniu Axentev, a fost eliberat din funcție cu votul a 24 de consilieri municipali, după ce în raportul activității manageriale a întreprinderii au fost constate mai multe nereguli. Eugeniu Axentev susţine că decizia nu are suport legal. „Nu am făcut cunoștință cu raportul, cu concluziile pe marginea acestui raport. Nu am fost invitat la Consiliu să dau lămuriri, ca am dreptul să-mi apăr demnitatea, lucrul pe care l-am făcut”, a declarat Eugeniu Axentev pentru IPN.

Semnarea contractului individual de muncă pentru cazul respectiv este prerogativa primarului general, dar acesta a insistat să fie adoptată și o decizie a Consiliului municipal Chișinău, conform prevederilor Legii nr. 246/2017 „Cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală”, care stabilește că decizia privind numirea/demiterea din funcție a conducătorului întreprinderii este luată de către fondator.

În cadrul şedinţei, primarul general, Ion Ceban a remarcat că șeful Regiei Autosalubritate a ridicat anul trecut un salariu de 700 de mii de lei. Ceea ce însemnă un salariu lunar de 62-64 de mii de lei. De asemenea, au fost constate mai multe nereguli în raport cu angajații, serviciul de spălare a autovehiculelor, lipsa fișelor de defectare sau actelor de instalare a pieselor auto de schimb.

Potrivit primarului, angajaţii care lucrează̆ la construcția digului de la Țânțăreni, lucrau şi la Eugeniu Axentiev acasă. „Domnul Axentiev s-a dovedit a fi șmecher, de ieri este pe foaie de boală (concediu medical, n.r.). Un lucru obișnuit pentru unii funcționari care nu vor să plece din funcție. Am transmis toate materialele Centrului Național Anticorupție, dar și altor organe de control, pentru a investiga activitatea domnului Eugeniu Axentiev pe perioada mandatului acestuia”, a spus primarul.

Solicitat de IPN, șeful Regiei Autosalubritate, a spus că salariul de 700 de mii de lei pentru un an „nu este o crimă”. „Salariul nu mi-l fac eu, este stabilit prin acte legale, aşa a fost salariul şi la precedentul”. Eugeniu Axentev  spune că a fost suspendat din funcţie ilegal. „L-a numit pe un oarecare apropiat al său director interimar. Dumitru Vulpe a fost numit la întreprindere la indicaţia directă a primarului general”, a declarat Eugeniu Axentiev.

Cu referire la faptul că angajaţii care lucrează la construcția digului de la Țânțăreni ar lucra şi la el în apartament, Eugeniu Axentiev a spus că „sunt nişte prostii”. „Îmi pare rău că domnul primar merge pe emoţii. Îl sfătui să se documenteze real, nu din spusele apropiaţilor săi”, a sugerat Eugeniu Axentiev.

Faptul că de ieri este în concediu medical, Eugeniu Axentiev a invocat probleme de sănătate ca rezultat al presiunii emoţionale la care a fost supus. „Am venit la şapte dimineaţa, sâmbătă, la serviciu şi am găsit mascaţi de la Bercut, înarmaţi, cu automate şi pistoale. Pe mine m-au alungat, m-au dau afară din întreprindere şi mi-au pus în faţă o dispoziție a primarului că eu sunt suspendat, dar nicăieri nu e scris că nu am acces la întreprindere. Mi-i blocat accesul, mi-i sigilat biroul, cu toate că am informaţii ca în timpul absenţei mele au fost deconectate camerele video pe interior şi în biroul meu au fost oaspeţi, care au verificat dacă nu ascund documente, dacă este pe loc ștampila, calculatorul” a spus acesta.

Eugeniu Axentiev crede că ar fi trebuit să fie chemat pentru a i se cere explicații. „S-au făcut declaraţii neverificate de către persoane incompetente în baza unor documente necunoscute. Eu nu mă ţin de funcţie, dar apreciaţi-mă corect. Şi inactivităţile, şi activităţile. De ce nu se spune că întreprinderea la moment este profitabilă. Eu am adus-o în doi ani de zile, conducând-o, de la minus cinci milioane de lei datorii, pe care le aveau, la 21 de milioane de lei care le au în cont până la moment”, a adăugat Eugeniu Axentiev.

Conform deciziei adoptate de CMC, în perioada următoare, municipalitatea urmează să anunțe concurs pentru funcția de director al ÎM Regia Autosalubritate și să numească un șef interimar, cu experiență în domeniu.
 

Rețeaua cripto A7, condusă de oligarhul fugar Ilan Șor, și compania rusă Inter RAO, care deține Centrala electrică moldovenească de la Cuciurgan (MGRES), sunt vizate în cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, transmite IPN.

Noul pachet include patru noi desemnări legate de rețeaua A7, printre care și conexiuni recent identificate ale acesteia cu Africa. Rețeaua este asociată de instituțiile europene de sprijin acordat Moscovei în eludarea sancțiunilor internaționale prin intermediul unor platforme cripto.

Măsura vine în paralel cu extinderea interdicției de tranzacționare pentru 14 platforme de criptomonede înregistrate în Georgia, Panama, Emiratele Arabe Unite, Insulele Marshall, Kârgâzstan și Belarus. Totodată, a fost introdus în premieră un instrument care permite UE să impună o interdicție totală la nivel de țară terță pentru serviciile de active cripto folosite de Rusia pentru eludarea sancțiunilor.

În același timp, Consiliul UE a inclus în noua listă de sancțiuni compania rusă Inter RAO, care deține din 2005 Centrala electrică din regiunea transnistreană. Chișinăul nu mai achiziționează energie de la MGRES din 2024 și intenționează să pună în funcțiune, în luna august, linia electrică Isaccea–Vulcănești–Chișinău, care ocolește centrala de la Cuciurgan.

Cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei ca urmare a declanșării războiului de agresiune din Ucraina a fost adoptat joi de Consiliul UE și vizează sectoarele cu cel mai mare impact asupra economiei ruse: energie, servicii financiare și criptomonede. Acesta conține cea mai amplă extindere a listei de entități sancționate, 218 în total, dintre care 48 de persoane și 170 de companii, printre care rafinării din Rusia și Belarus, precum și companii legate de producția de drone și componente de drone. Pe lista finală de sancțiuni se află acum 250 de persoane și peste 660 de companii.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Şeful Regiei Autosalubritate a fost eliberat din funcție de CMC

Șeful Regiei Autosalubritate, Eugeniu Axentev, a fost eliberat din funcție cu votul a 24 de consilieri municipali, după ce în raportul activității manageriale a întreprinderii au fost constate mai multe nereguli. Eugeniu Axentev susţine că decizia nu are suport legal. „Nu am făcut cunoștință cu raportul, cu concluziile pe marginea acestui raport. Nu am fost invitat la Consiliu să dau lămuriri, ca am dreptul să-mi apăr demnitatea, lucrul pe care l-am făcut”, a declarat Eugeniu Axentev pentru IPN.

Semnarea contractului individual de muncă pentru cazul respectiv este prerogativa primarului general, dar acesta a insistat să fie adoptată și o decizie a Consiliului municipal Chișinău, conform prevederilor Legii nr. 246/2017 „Cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală”, care stabilește că decizia privind numirea/demiterea din funcție a conducătorului întreprinderii este luată de către fondator.

În cadrul şedinţei, primarul general, Ion Ceban a remarcat că șeful Regiei Autosalubritate a ridicat anul trecut un salariu de 700 de mii de lei. Ceea ce însemnă un salariu lunar de 62-64 de mii de lei. De asemenea, au fost constate mai multe nereguli în raport cu angajații, serviciul de spălare a autovehiculelor, lipsa fișelor de defectare sau actelor de instalare a pieselor auto de schimb.

Potrivit primarului, angajaţii care lucrează̆ la construcția digului de la Țânțăreni, lucrau şi la Eugeniu Axentiev acasă. „Domnul Axentiev s-a dovedit a fi șmecher, de ieri este pe foaie de boală (concediu medical, n.r.). Un lucru obișnuit pentru unii funcționari care nu vor să plece din funcție. Am transmis toate materialele Centrului Național Anticorupție, dar și altor organe de control, pentru a investiga activitatea domnului Eugeniu Axentiev pe perioada mandatului acestuia”, a spus primarul.

Solicitat de IPN, șeful Regiei Autosalubritate, a spus că salariul de 700 de mii de lei pentru un an „nu este o crimă”. „Salariul nu mi-l fac eu, este stabilit prin acte legale, aşa a fost salariul şi la precedentul”. Eugeniu Axentev  spune că a fost suspendat din funcţie ilegal. „L-a numit pe un oarecare apropiat al său director interimar. Dumitru Vulpe a fost numit la întreprindere la indicaţia directă a primarului general”, a declarat Eugeniu Axentiev.

Cu referire la faptul că angajaţii care lucrează la construcția digului de la Țânțăreni ar lucra şi la el în apartament, Eugeniu Axentiev a spus că „sunt nişte prostii”. „Îmi pare rău că domnul primar merge pe emoţii. Îl sfătui să se documenteze real, nu din spusele apropiaţilor săi”, a sugerat Eugeniu Axentiev.

Faptul că de ieri este în concediu medical, Eugeniu Axentiev a invocat probleme de sănătate ca rezultat al presiunii emoţionale la care a fost supus. „Am venit la şapte dimineaţa, sâmbătă, la serviciu şi am găsit mascaţi de la Bercut, înarmaţi, cu automate şi pistoale. Pe mine m-au alungat, m-au dau afară din întreprindere şi mi-au pus în faţă o dispoziție a primarului că eu sunt suspendat, dar nicăieri nu e scris că nu am acces la întreprindere. Mi-i blocat accesul, mi-i sigilat biroul, cu toate că am informaţii ca în timpul absenţei mele au fost deconectate camerele video pe interior şi în biroul meu au fost oaspeţi, care au verificat dacă nu ascund documente, dacă este pe loc ștampila, calculatorul” a spus acesta.

Eugeniu Axentiev crede că ar fi trebuit să fie chemat pentru a i se cere explicații. „S-au făcut declaraţii neverificate de către persoane incompetente în baza unor documente necunoscute. Eu nu mă ţin de funcţie, dar apreciaţi-mă corect. Şi inactivităţile, şi activităţile. De ce nu se spune că întreprinderea la moment este profitabilă. Eu am adus-o în doi ani de zile, conducând-o, de la minus cinci milioane de lei datorii, pe care le aveau, la 21 de milioane de lei care le au în cont până la moment”, a adăugat Eugeniu Axentiev.

Conform deciziei adoptate de CMC, în perioada următoare, municipalitatea urmează să anunțe concurs pentru funcția de director al ÎM Regia Autosalubritate și să numească un șef interimar, cu experiență în domeniu.
 

Stimulentele financiare oferite de stat au devenit principalul factor care a determinat mai multe localități să accepte procesul de amalgamare voluntară, considerat primul pas în reforma APL. Declarația aparține expertului Centrului de Politici și Reforme, Dan Nicorici, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Reforma administrației publice locale și procesul de amalgamare – de la voluntar la normativ”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertului, în condițiile în care sute de primării se confruntă cu resurse financiare limitate și cu o capacitate administrativă redusă, sprijinul financiar promis de Guvern a încurajat autoritățile locale să opteze pentru comasare.

Potrivit expertului, una dintre principalele probleme pe care reforma încearcă să le soluționeze este gradul ridicat de fragmentare a administrației publice locale, unde majoritatea primăriilor administrează comunități mici.

„Administrația publică locală este foarte fragmentată. Avem 892 de primării, dintre care peste 700 au o populație de sub 3 mii de locuitori. Acest număr este mult sub media Uniunii Europene”, a explicat directorul de programe al Centrului de Politici și Reforme.

Potrivit lui, actualul context politic reprezintă o oportunitate pentru implementarea reformei. „Suntem în primul an de după alegeri și acum este o fereastră de oportunitate când reforma poate fi făcută, ca ulterior să fie organizate alegerile locale. Un alt argument în favoarea reformei este partea financiară. Capacitatea administrativă a autorităților este mult sub minimul necesar. APL-urile au foarte puțini angajați care nu-și pot acoperi propriile cheltuieli. Prin această reformă Guvernul vine să susțină primăriile mici”, a mai spus Dan Nicorici.

Referindu-se la primele clustere de primării care s-au amalgamat voluntar, expertul a precizat că sprijinul financiar promis de autorități a fost factorul decisiv care a convins localitățile să se asocieze. Totodată, el consideră că experiența acestor comunități va servi drept reper pentru evaluarea rezultatelor reformei și pentru ajustarea modelelor de organizare administrativă.

„Primăriilor care s-au amalgamat voluntar li s-au promis stimulente financiare, iar acesta a fost principalul motor al amalgamării. Avem două clustere care s-au amalgamat deja: e vorba de Leova și Călinești, ele reprezintă studii de caz pentru multe analize”, a mai spus expertul.

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de Presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025