Primele operații de implantare cohleară din Republica Moldova au fost practicate în martie, 2014, la Clinica Otorinolaringologie a Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga”. Începând cu anul 2020, statul a lansat și a finanțat un program special de implantare cohleară. În acel an, incidenţa prin bolile urechii și ale apofizei mastoide constituia 38,7 cazuri la 10 mii locuitori. Datele sunt prezentate în contextul Zilei mondiale a auzului, care este marcată pe 3 martie, transmite IPN.
Reprezentanții Spitalului Clinic Republican amintesc că primii cinci copii au fost operați cu asistența unei companiei austriece și proiectului asociat cu fundația „Liechtenstein foudation”. Ulterior au fost practicate 19 implantări cohleare oferite de surse private, ONG-uri, fundații de caritate etc.
În anul 2022 în programul general de chirurgie ORL de înaltă performanță au fost incluse implantarea dispozitivelor cu ancorare osoasă și implantele active de ureche medie. În perioada octombrie-decembrie 2022 au fost implantate 10 proteze: 5 cu ancorare osoasă și 5 implantări de ureche medie. Pentru anul 2023 sunt planificate 20 proteze, a câte 10 de fiecare tip.
Motivele pierderii auzului pot fi diferite. În perioada intrauterină aceasta ar putea fi provocată de factorii ereditari, dar și de infecțiile intrauterine precum rubeola sau citomegalovirusul. În perioada perinatală factorii determinanți ar putea fi greutatea mică la naștere, icterul sever sau asfixia la naștere. În copilărie sau adolescență pierderea auzului ar putea fi provocată de infecțiile cronice ale urechii, meningită sau alte infecții. La vârsta adultă ar putea fi vorba de fumat, traume ale urechii sau ale capului, zgomotul puternic sau administrarea medicamentelor toxice pentru ureche, carențele nutritive sau pierderea genetică și progresivă a auzului.
Agenția Națională pentru Sănătate Publică precizează că o bună parte din cauzele care provoacă pierderea auzului pot fi evitate prin strategii de sănătate publică și intervenții clinice implementate pe parcursul vieții. În cazul copiilor, 60% din cazurile de pierdere ale auzului pot fi prevenite prin imunizarea împotriva rubeolei și a meningitei, dar și prin îmbunătățirea îngrijirii materne și neonatale. În cazul adulților, afectarea urechii poate fi prevenită prin controlul zgomotului, o bună igienă a urechii, precum și prin supravegherea administrării medicamentelor toxice pentru ureche.
În contextul Zilei mondiale a auzului, deputatul Radu Marian a venit cu un mesaj în care menționează că folosește aparate auditive pentru că auzul său e mult sub nivelul normal. „Am început să le port la 25 de ani, deși trebuia să încep a le purta mult mai devreme ca să nu admit o degradare și mai bruscă a auzului. Recunosc, mulți ani nu am vrut să le port pentru că aveam o barieră psihologică – nu voiam să fiu văzut ca „o persoană cu dizabilități”. A fost o mare greșeală de judecată din partea mea și o regret acum – mi-am complicat viața în zadar. Însă astăzi, purtatul unor aparate auditive mi se pare la fel de normal ca și purtatul ochelarilor”, susține Radu Marian.
Potrivit lui, Fondul de Asigurări Medicale Obligatorii de Stat oferă resurse pentru a-i ajuta pe cei care aud rău sau nu aud deloc. Screeningul de auz al nou-născutului, consultații, orice tip de investigații, asigurarea gratuită cu aparate auditive în cadrului programului național pentru protezare auditivă sau intervenții de implant cohlear, toate sunt acoperite de stat.
