De ce relațiile moldo-japoneze au un caracter privilegiat? Care este „filosofia” sprijinului oferit de Japonia Republicii Moldova? Care sunt programele cele mai importante de asistență japoneză? De ce Japonia ajută Republica Moldova în gestionarea crizei refugiaților și de ce condamnă acțiunile Federației Ruse în Ucraina „în cei mai fermi termeni”? Prin ce îi atrage Republica Moldova pe investitorii japonezi? Cum ajunge cultura moldovenească să fie mai accesibilă pe întreg globul pământesc, cu sprijinul Japoniei? Cum ajung ambasadorii Japoniei să reprezinte Republica Moldova la competiții internaționale celebre? Răspuns la aceste și alte întrebări aflați din interviul lui Valeriu Vasilică, realizat cu E.S Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, Yoshihiro Katayama.
---

IPN: Excelență, interviul nostru este prilejuit de aniversarea a treizecea de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Republica Moldova și Japonia. Vom încerca pe parcurs să analizăm starea și trendul acestor relații în diferite domenii aparte, dar aș vrea să o pornim de la o apreciere generală. Am întâlnit, recent, în comunicarea dintre doi oficiali înalți din țările noaste următoarea formulă: „a fost subliniat caracterul privilegiat al cooperării moldo-nipone din ultimele trei decenii”. Acest „caracter privilegiat” este ceva real existent sau e un fel de a spune în limbaj diplomatic despre niște relații bune, obișnuite între părți? Eu înțeleg de ce are nevoie de astfel de relații Republica Moldova, un stat mic și sărac, cu un stat prosper, puternic și influent ca Japonia, dar de ce ar avea nevoie de aceasta Japonia?

Yoshihiro Katayama: Japonia este un membru important și responsabil al comunității internaționale. De aceea a fost firesc ca după obținerea independenței de către Republica Moldova, nu numai că am stabilit relații diplomatice, dar am și decis să ajutăm această țară tânără, angajată în construirea democrației bazate pe valori universale precum statul de drept, drepturile omului și economia de piață, care sunt, de asemenea, fundamentale pentru Japonia.

IPN: Sincer să fiu, în procesul de pregătire pentru acest interviu, am încercat să deduc pentru care anume domenii de colaborare cu Republica Moldova are interes mai special Japonia și nu am reușit, pentru că, pe de o parte, nu am găsit domenii în care sprijinul țării dvs. să fie cumva cu mult mai pronunțat decât în altele, pe de altă parte, nu am prea găsit domenii în care Japonia să nu fie prezentă în Republica Moldova. Dumneavoastră cum vă alegeți prioritățile pentru sprijinul oferit Republicii Moldova? Sau care este „filozofia” sprijinului?

Yoshihiro Katayama: Japonia a susținut Republica Moldova încă din primii ani după proclamarea independenței, în eforturile sale de a construi un stat democratic cu economie de piață și condiții bune de trai pentru cetățenii săi. În 1993, Japonia a oferit Moldovei pentru prima dată vaccinuri și medicamente în valoarea de peste 2 milioane de dolari SUA. Iar de atunci, aveți dreptate, programele de asistență s-au extins practic în toate domeniile vieții social-economice moldovenești, precum modernizarea agriculturii, fortificarea sistemului de sănătate, îmbunătățirea condițiilor de învățământ, susținerea inițiativelor locale, producerea durabilă de energie, prezervarea patrimoniului național, promovarea culturii și artei, împărtășirea know-how-ului japonez cu funcționarii moldoveni, consolidarea capacităților de prevenire și reacționare în cazul incendiilor și altele. Toate aceste proiecte corespund obiectivelor generale ale Asistenței Oficiale de Dezvoltare ale Japoniei în Moldova și Obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, și anume promovarea dezvoltării economice durabile și îmbunătățirea nivelului de trai. Să știți că propunerile de proiecte vin întotdeauna din partea partenerilor moldoveni, iar înainte de a lua decizii cu privire la finanțare, efectuăm împreună cu Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA) studii de fezabilitate. În ceea ce privește „filosofia” sprijinului oferit poporului moldovean, aceasta este destul simplă - Japonia susține, la fel ca și alți parteneri de dezvoltare, eforturile Moldovei de a deveni un stat modern și democratic, în care sunt asigurate principiile fundamentale ca supremația legii, respectarea drepturilor omului și economia de piață, și care se integrează armonios în comunitatea și economia internațională.



IPN: Cel mai nou domeniu în care Japonia și-a anunțat sprijinul pentru Republica Moldova este cel legat de războiul ruso-ucrainean și refugiații ucraineni pe care Republica Moldova este nevoită să-i găzduiască o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp. De ce o face Japonia, care este la mii și mii de kilometri de acest război și ce crede în general țara dumneavoastră despre acest război?

Yoshihiro Katayama: În primul rând, aș dori să subliniez că acțiunile Rusiei încalcă în mod clar suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, și constituie o violare gravă a dreptului internațional, care interzice folosirea forței, și de asemenea reprezintă o încălcare a Cartei Națiunilor Unite. Orice schimbare forțată unilaterală a status quo-ului este absolut inacceptabilă. Aceasta este o situație extrem de gravă care zdruncina bazele ordinii internaționale nu doar în Europa, ci și în Asia. Japonia condamnă aceste acțiuni în cei mai fermi termeni.

Împreună cu alte țări G7, Japonia a sprijinit imediat Ucraina și țările vecine care găzduiesc refugiați ucraineni, inclusiv Moldova. La 27 februarie, guvernul japonez a anunțat un ajutor umanitar de urgență în valoare de 100 de milioane de dolari. Fondurile sunt distribuite mai multor organizații internaționale pentru intervenția imediată. Recent, la 24 martie, premierul Kishida Fumio a anunțat încă 100 de milioane de dolari SUA pentru această cauză. Japonia și-a deschis de asemenea porțile pentru ucrainenii care fug de război și am oferit asistență militară neletală Ucrainei. Poporul Japoniei este solidar întru totul cu poporul Ucrainei.

IPN: Cred că putem spune că unul dintre cele mai vechi domenii de colaborare moldo-niponă este agricultura și ceea ce e legat de ea. Programul cunoscut cu numele de „2KR” a funcționat mulți ani, ce a însemnat el pentru Japonia și ce rezultate a dat pentru Republica Moldova? Așteptările țării dvs. s-au realizat?

Yoshihiro Katayama: Republica Moldova este un stat agro-industrial și de aceea dezvoltarea agriculturii este esențială pentru asigurarea creșterii economice durabile. Prin urmare, modernizarea agriculturii reprezintă una dintre prioritățile Japoniei în cadrul Asistenței oficiale pentru Dezvoltare. Valoarea asistenței oferite de-a lungul timpului sub formă de granturi și credite pentru agricultură depășește 40 milioane de dolari SUA. În acest context, aș dori să remarc programele de susținere a fermierilor neprivilegiați lansate în anul 2000, cunoscute publicului larg sub numele de "2KR", prin intermediul cărora mii de fermieri din întreaga țară, cu posibilități financiare modeste, au reușit să-și modernizeze tehnica agricolă. De asemenea, au fost lansate și alte programe în acest domeniu precum „Proiectul privind dotarea cu echipamente a Centrului de Perfecționare în Domeniul Mecanizării” din 2007, „Proiectul de asistență pentru dezvoltare socială și economică” din 2016 și „Proiectul pentru modernizarea tehnicii și a echipamentului agricol” din anul 2020. Sunt foarte impresionat că asistența oferită de Japonia este foarte apreciată în rândul fermierilor moldoveni, care au devenit cu timpul mai productivi și competitivi și și-au extins activitatea, creând noi locuri de muncă și generând plusvaloare.

IPN: Un alt program de anvergură al Japoniei în Moldova este „Kusanone”. Înțeleg că el cuprinde toate sau aproape toate domeniile vieții. Măcar pe scurt: care sunt domeniile, volumul și impactul acestui sprijin?

Yoshihiro Katayama: Într-adevăr, una din cărțile de vizită ale Asistenței Oficiale de Dezvoltare a Japoniei în Moldova este programul de asistență pentru securitate umană „Kusanone”. Acesta a fost lansat în 2008, iar de atunci Japonia a oferit finanțare nerambursabilă în sumă de peste 6 milioane de dolari SUA pentru implementarea proiectelor de dezvoltare precum reparația și dotarea școlilor și grădinițelor, modernizarea echipamentelor în instituțiile medicale publice, construcția rețelei de canalizare, amenajarea stației de epurare, etc. Specificul acestui program constă în identificarea și țintirea problemelor care afectează bunăstarea și securitatea comunităților la nivel local. Sunt bucuros, că programul „Kusanone” a cuprins întreaga țară, iar comunitățile din localitățile aproape fiecărui raion se bucură astăzi de servicii medicale calitative, iar copiii de condiții decente și sigure de studii.

IPN: Aveți un domeniu despre care credeți că este cazul să vorbim mai detaliat în planul colaborării? Poate aveți așteptări mai multe, poate are potențial de dezvoltare mai mare?

Yoshihiro Katayama: Consider că Japonia și Republica Moldova au potențialul de a-și dezvolta în continuare cooperarea în alte domenii, precum investițiile. Mă bucur să observ prezența în Moldova a doi producători mondiali de componente auto, Fujikura și Sumitomo Electric Bordnetze, fiecare dintre care operează câte două fabrici de cablaje. Aceste companii creează în total peste 6.000 de locuri de muncă bine plătite. Sosirea acestor companii în Moldova în 2017 a adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea industriei automotive, dublându-și ponderea în producția industrială totală la circa 6%. Investițiile străine sunt de mare importanță pentru țările în curs de dezvoltare precum Moldova. În prezent, industria IT este unul dintre liderii mondiali în ceea ce privește atragerea de investiții. Consider că Moldova are toate premisele pentru a deveni atractivă în domeniul IT și al externalizării pentru companiile străine, inclusiv japoneze, datorită avantajelor sale în ceea ce privește forța de muncă multilingvă, costuri moderate și infrastructură de rețea. Înțeleg că autoritățile moldovenești lucrează pentru a crea condiții mai bune pentru investitorii străini. Prin urmare, sunt gata să lucrez împreună cu partea moldovenească pentru a face cunoscute aceste avantaje printre potențialii investitori japonezi. Desigur, conflictul din Ucraina a introdus o mare incertitudine în procesul investițional din Moldova, dar aș dori să-mi exprim speranța că va fi pace, iar investitori străini, inclusiv cei japonezi, vor veni în Moldova.

IPN: Aparte despre colaborarea în plan cultural, care este, într-un fel, mai puțin vizibilă: de ce Japonia consideră important sprijinul în acest domeniu?

Yoshihiro Katayama: Cultura moldovenească este o parte importantă a patrimoniului cultural mondial. Poporul moldovenesc are o cultură foarte bogată și resurse artistice vaste care trebuie transmise generațiilor viitoare. De aceea, la 23 februarie, de Ziua Națională a Japoniei, împreună cu partenerii noștri moldoveni, am deschis Centrul Național de Digitalizare la Biblioteca Națională a Moldovei, care va permite prezervarea colecțiilor mari ale bibliotecii în format digital. Acestea vor deveni accesibile nu doar tuturor moldovenilor, oriunde ar locui aceștia, ci și întregului glob pământesc. Proiectul a fost posibil datorită unui grant în mărime de 400 mii dolari SUA oferit de către Japonia și sunt încântat că am reușit să realizăm această contribuție importantă.

IPN: Pentru că relațiile corecte sunt sau trebuie să fie și echitabile, în ce domenii Japonia a putut sau poate conta pe sprijinul Moldovei?

Yoshihiro Katayama: Începând cu 1992, relațiile dintre Japonia și Moldova au fost întotdeauna cordiale și prietenoase. Moldova a fost partenerul nostru important în diferite organizații și forumuri internaționale, în special în cadrul ONU. De exemplu, una dintre prioritățile de lungă durată ale Japoniei este neproliferarea armelor nucleare, iar Moldova a susținut întotdeauna în mod constant și consecvent Japonia în acest sens.

IPN: Următoarea parte a interviului vă rog să o consacrăm unei cunoașteri reciproce mai bune a societăților moldovenești și nipone. Mai întâi, de unde aveți o cunoaștere atât de bună a limbii române? Nu știu dacă vă pot întreba câtă lume cunoaște româna în Japonia, nu ar foarte modest din partea mea. Dar câtă lume din Moldova stăpânește japoneza, cunoașteți?

Yoshihiro Katayama: Am intrat la Ministerul Afacerilor Externe al Japoniei în aprilie 1980, iar în iulie 1981 am ajuns la București, unde am studiat limba română ca stagiar timp de doi ani. Pe parcursul carierei diplomatice, care m-a dus printre altele în Statele Unite ale Americii, Canada, Kenya și Ucraina, am avut trei misiuni în România, care mi-au permis să posed limba. Mai mult ca atât, am avut ocazia să traduc în timpul întâlnirilor de nivel înalt cu președinții români Ceaușescu, Iliescu, Constantinescu și Băsescu, ale premierilor japonezi, miniștrilor de externe și Împăratului Akihito.

În ceea ce privește limba japoneză în Moldova, partenerul nostru important este Fundația pentru Relații Moldo-Japoneze, unde anual studiază limba japoneză aproximativ 125 de persoane. Ne inspiră faptul, după cum ne relatează Președintele Fundației, domnul Valeriu Bînzaru, că interesul moldovenilor pentru a învăța limba japoneză depășește cu mult capacitatea instituției. De aceea, încercăm să sprijinim Fundația în toate modurile posibile - de exemplu, în 2020 i-am oferit un grant în mărime de 75 mii dolari SUA pentru a îmbunătăți condițiile de studii, astfel încât studenții să aibă o experiență de învățare mai bună.



IPN: Cum este să fii diplomat în această zonă a lumii pe timpul URSS, a „lagărului socialist” și după? Ce asemănări și diferențe în starea societății se aruncă în ochi, în primul rând?

Yoshihiro Katayama: Călătoria la București în 1981, ca tânăr diplomat în curs de formare, a fost prima mea ieșire în afara Japoniei și a fost cu adevărat un vis devenit realitate. Deja atunci, în anii optzeci, când învățam limba română, aveam un alt vis - să vizitez Moldova, unde se vorbea aceeași limbă. Din păcate, atunci nu se putea acest lucru, dar în iulie 2004 am fost numit consilier pe probleme economice și cooperare la Ambasada Japoniei la Kiev, care răspundea și de Moldova. Astfel, în 2005 am ajuns în sfârșit în Moldova ca observator detașat la alegerile parlamentare. Am avut norocul să văd frumosul Chișinău și să fac cunoștință cu oamenii ospitalieri din Moldova.

Pentru un tânăr diplomat în România socialistă, multe aspecte ale vieții au fost interesante, dar de-a lungul anilor am văzut progrese semnificative în România, inclusiv aderarea la Uniunea Europeană. Sper să văd modernizare și dezvoltare și în Moldova și aș dori să vă reamintesc că Japonia sprijină integrarea europeană a țării dumneavoastră.

IPN: Anul trecut cel mai cumpărat automobil în Republica Moldova a fost „Toyota” japoneză. Ce alte semne/simboluri de prezență masivă a Japonii vedeți în Moldova și ce simboluri ale Moldovei credeți că au prins sau prind rădăcini în Japonia?

Yoshihiro Katayama: Sunt foarte bucuros să văd că mașinile japoneze în general, și nu doar Toyota, sunt populare printre moldoveni. Ceea ce m-a surprins este că mulți moldoveni știu despre florile de Sakura (cireș). Acest simbol este foarte special pentru japonezi, iar sezonul înfloririi cireșilor se apropie. Cât despre simbolurile Moldovei, vreau să vă comunic că vara trecută, când m-am întors la Tokyo, am vizitat mai multe magazine de vinuri prestigioase, și am fost foarte încântat să văd acolo vinuri moldovenești. Acest lucru sugerează că vinurile moldovenești au început să intre pe piața japoneză și deja există iubitori de vinuri moldovenești printre japonezi.

IPN: Ce a fost Olimpiada de vară pentru Japonia și japonezi, pe care, apropo, au găzduit-i într-o perioadă „mai cruntă” a pandemiei?

Yoshihiro Katayama: Poporul japonez a depus eforturi mari pentru a organiza Jocurile Olimpice de vară. A fost foarte greu să creăm condiții optime și, nu în ultimul rând, sigure pentru sportivii internaționali, dar am reușit. Din păcate, majoritatea competițiilor s-au desfășurat fără spectatori, dar sunt sigur că sportivii care au muncit atât de mult pentru a se califica la Olimpiadă, au părăsit Japonia cu impresii și amintiri frumoase.

IPN: Sunt câteva calificative cunoscute pentru țara dumneavoastră, unul este „țara cutremurelor”. Pe ce mizează cel mai mult japonezii în această confruntare dură cu soarta: pe spiritul poporului, pe potențialul economic al țării, pe solidaritatea internațională, pe altceva?

Yoshihiro Katayama: Într-adevăr, cutremurele în Japonia sunt destul de frecvente. Aș dori să vă amintesc de Marele Cutremur din Japonia de Est din 2011, urmat de tsunami-ul care a luat atâtea vieți și a provocat mari distrugeri. Ceea ce ajută poporul nostru să facă față unor asemenea dezastre este marea solidaritate din cadrul societății noastre, rezistența și experiența instituțiilor noastre și, bineînțeles, sprijinul internațional: chiar și Moldova, care este atât de departe de Japonia, a contribuit financiar la redresarea țării după cutremurul din 2011.

IPN: Care anotimp este mai frumos în Japonia?

Yoshihiro Katayama: Aș spune că în Japonia toate anotimpurile sunt frumoase. Arhipelagul japonez se întinde pe mai mult de 3.000 km, astfel încât natura din fiecare regiune este unică, de la insula Hokkaido rece și frumoasă în nord până la Okinawa tropicală în sud.

IPN: Care este mâncarea preferată a japonezilor?

Yoshihiro Katayama: Deoarece Japonia este formată din mii de insule, este firesc să folosim o mulțime de fructe de mare în bucătăria noastră. Mâncarea japoneză este savurată în toată lumea, dar mai trebuie să subliniez că este și foarte sănătoasă.

IPN: Ce este împăratul pentru japonezi?

Yoshihiro Katayama: Împăratul este un simbol al statului și unității poporului.



IPN: Domnule Ambasador, ce hobby-uri aveți?

Yoshihiro Katayama: De fapt, am un hobby pe care îl continui aici, la Chișinău. Când eram tânăr, eram fotbalist. Apoi am devenit diplomat, m-am căsătorit și împreună cu soția avem patru copii. Când am fost detașat în Ucraina, în iulie 2004, locuiam singur la Kiev, iar familia mea a rămas Tokyo pentru a le permite copiilor noștri să-și continue studiile în Japonia.

În timpul șederii mele în capitala Ucrainei, am făcut cunoștință cu dansul sportiv și am început să exersez, însă doar de dragul sănătății. Aveam 48 de ani. M-am mutat la București în aprilie 2008 și m-am alăturat unui club de acolo, iar apoi am început să concurez. Am continuat să exersez chiar și după ce m-am întors în Japonia în ianuarie 2013. În august 2020, i-am vizitat pe domnul și doamna Gozun, care nu numai că mi-au înțeles dorința, dar mi-au și găsit o parteneră moldoveancă, alături de care exersez de un an și opt luni. Sunt foarte încântat să iau lecții de la doamna Svetlana Gozun, care este considerată unul dintre cei mai respectați antrenori din lume. Perechea noastră plănuiește să participe la competiții internaționale, inclusiv la celebrul German Open. Voi evolua ca dansator din partea Federației Republicii Moldova.