Sistemul de educaţie din Republica Moldova nu răspunde adecvat necesităţilor pieţii şi continuă să pregătească tineri în domenii cu o saturaţie de specialişti, care nu oferă posibilitatea angajării. Aprecierile au fost date la o discuţie deschisă cu tinerii specialişti despre racordarea sistemului educaţional la cerinţele mediului de afaceri, transmite IPN.
Juristul Ruslan Uskov a menţionat că în toate statele educaţia rămâne în urma cerinţelor pieţii muncii. Şi acest lucru este oarecum firesc, pentru că implementarea unor reforme este un proces de durată. În Republica Moldova însă sistemul educaţional rămâne în urma cerinţelor pieţii muncii cu zeci de ani.
„Pentru a lucra operator la bancă o persoană are nevoie să facă studii economice 5 ani, pentru a putea completa două tabele, pentru că în aceasta constă lucrul operatorilor. Tinerii pierd câte 5 ani pentru studii superioare. Pentru asemenea cunoştinţe este suficient ca tinerii să facă cursuri de formare profesională, cu o durată de 2-3 luni. Este mai efectiv. Persoana poate să-şi schimbe rapid domeniul de activitate în cazul în care pe un anumit segment al pieţii muncii este o saturaţie de specialişti şi se poate reorienta şi spre alte domenii de activitate”, a spus juristul.
Ruslan Uskov a mai spus că Moldova este una dintre cei mai mari exportatori de forţă de muncă, iar migranţii aduc în bugetul statului un venit net superior celui obţinut din exportul vinului, merelor etc. În acest context, juristul consideră că statul ar trebui să investească în formarea specialiştilor căutaţi peste hotare, în special în cei din domeniul construcţiilor, pentru ca aceştia să deţină o diplomă de studii care să fie recunoscută în ţara gazdă. Acest lucru le-ar permite să obţină un salariu cu mult mai mare, iar ca rezultat, şi remitenţele ar fi mai mari.
Justul mai crede că ar fi nevoie de un program destinat celor care muncesc peste hotare, privind calificarea acestora. „Suntem nevoiţi să facem aceasta pentru că o să falimentăm ca stat. Şi alte state europene, care acum sunt cu mult mai dezvoltate ca Republica Moldova, au profitat de remitenţele migranţilor pentru dezvoltarea ţării, exemplu care poate fi urmat şi de Moldova”, a adăugat Ruslan Uskov.
Juristul a mai spus că moldovenii au o problemă de mentalitate ce ţine de studiile superioare, deoarece cred că studiile superioare vor asigura un loc de muncă bine plătit, ceea ce nu este aşa.
