La 30 octombrie 2016 cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne ca să aleagă preşedintele ţării. Este pentru prima oară, de la reforma constituţională din anul 2000, când şeful statului va fi ales prin vot direct şi nu în Parlament.
Codul Electoral stipulează că preşedintele se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. Alegerile se efectuează într-o singură circumscripţie electorală naţională. În funcţia de şef al statului poate fi ales cetăţeanul Republicii Moldova cu drept de vot care are vârsta de 40 de ani împliniţi în ziua alegerilor, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani, posedă limba de stat.
De la declararea independenţei, Republica Moldova a avut patru preşedinţi, inclusiv actualul, dar alegeri s-au organizat de mai multe ori. Primul preşedinte, Mircea Snegur, a câştigat alegerile din 8 decembrie 1991 cu votul a 98,17% din participanţii la scrutin. În decembrie 1996, Mircea Snegur şi preşedintele Parlamentului de atunci, Petru Lucinschi, s-au confruntat în turul doi, Lucinschi ieşind învingător. După reforma constituţională din 2000, din a patra încercare de a alege şeful statului în Parlament, mandatul este obţinut de liderul Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, la 4 aprilie 2001. Patru ani mai târziu, liderul comunist este reales în funcţie şi deţine mandatul până în 2009. După o criză politică îndelungată, cu mai multe tentative şi interimate, pe 16 martie 2012, Nicolae Timofti reuşeşte să obţină susţinerea a 62 de deputaţi, devenind preşedinte.
La 30 octombrie 2016 şeful statului va fi votat de cetăţeni ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale din 4 martie 2016, când s-a decis să se revină la modalitatea de alegere directă a şefului statului. Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor. Până atunci, toţi pretendenţii la calitatea de candidat trebuie să depună la CEC listele de subscripţie, colectate de membrii grupurilor de iniţiativă, cu semnăturile a cel puţin 15 mii de susţinători. Data limită este 29 septembrie.
Alegerile vor fi validate dacă la urne se vor prezenta cel puţin 1/3 din alegătorii înscrişi pe listele electorale. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu va întruni cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri, se va organiza al doilea tur de scrutin pentru primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea descreşterii numărului de voturi obţinute în primul tur.
–––
Rubrica IPN „Vreau să ştiu DESPRE ALEGERI” vine să explice noţiuni, termene şi practici care ţin de procesul electoral prezidenţial.
