Forumul Mării Negre pentru Dialog şi Parteneriat poate deveni, prin efort comun, un proces de o importanţă deosebită pentru destinul european al statelor participante. R. Moldova are un interes clar şi declarat pentru acest Forum şi va fi un actor foarte activ şi cu multă iniţiativă, a declarat preşedintele RM Vladimir Voronin, într-un discurs susţinut la deschiderea Forumului, care a avut loc la Bucureşti, România. Forumul Mării Negre, care se organizează pe cel mai important, în opinia lui Voronin, segment de frontieră a UE, este o punte de legătură unde îşi dau întâlnire democraţii mai vechi şi mai tinere, un cap de pod pentru lărgirea arealului democratic. Prin asemenea iniţiative regionale, a spus şeful statului, Politica Noii Vecinătăţi, lansată de Uniunea Europeană, poate căpăta contururi clare, poate dobândi noi valenţe şi poate fi redimensionată şi ajustată permanent la realităţile în continuă transformare. În acest sens, forumul trebuie să devină un poligon pentru elaborarea şi valorificarea unor mecanisme eficiente de colaborare transfrontalieră. Potrivit şefului statului, pentru R. Moldova, integrarea europeană şi reîntregirea ţării sunt obiective de interes naţional primordial. Şi dacă primul obiectiv asigură R. Moldova cea mai bună perspectivă de dezvoltare, cel de-al doilea are o importanţă vitală, deoarece fără atingerea lui este de neînchipuit supravieţuirea R. Moldova ca stat. Declaraţia Comună, care pune bazele unui proces important în această zonă a Europei, trebuie să abordeze subiectul separatismului în mod tranşant şi fără ambiguităţi, deoarece numai aşa vor putea fi găsite, mai târziu, soluţii valabile şi eficiente, a mai declarat Voronin în cadrul discursului său. Preşedintele român Traian Băsescu a declarat că România pledează cu toată convingerea, alături de alţi parteneri din zonă, pentru conturarea unor programe clare, bine structurate şi coordonate, care să conecteze regiunea la spaţiul european şi euro-atlantic. El a spus că Forumul se va concentra pe obiective, cum ar fi susţinerea transformărilor democratice în regiunea Mării Negre; generarea unor noi idei şi soluţii pentru prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor; facilitatea unui dialog regional extins între organizaţii guvernamentale şi non-guvernamentale. Referindu-se la conflictele îngheţate din regiune, Băsescu a spus că acestea contribuie la propagarea unor probleme de securitate: trafic de armament şi fiinţe umane, criminalitate transfrontalieră, subminarea instituţiilor democratice şi încălcarea drepturilor omului. Deşi nu există un model unic, universal pentru soluţionarea conflictelor îngheţate, ele presupun un test la care nici comunitatea europeană şi euro-atlantică, nici statele din regiunea Mării Negre nu îşi pot permite să eşueze. Conflictele din Transnistria, Abhazia, Nagorno-Karabach sau Osetia de Sud sunt diferite, iar soluţiile, la rândul lor, trebuie să fie diferite. Indiferent dacă acţionăm prin intermediul OSCE, al Uniunii Europene, al NATO sau în alte formate posibile, trebuie să acţionăm adaptat fiecărei situaţii, plecând de la cauzele conflictului, circumstanţele politice, sociale, economice particulare şi de la o înţelegere nuanţată a poziţiilor actorilor implicaţi, a declarat Băsescu. La Forumul Mării Negre pentru Dialog şi Parteneriat participă şefi de state şi oficiali din R. Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Bulgaria ş. a., precum şi reprezentanţi ai NATO, OSCE, ONU.