Vladimir Ristovski: Reorganizarea „Antenei C” şi „Euro TV” nu trebuie să afecteze drepturile fundamentale la exprimare şi informare
- 27.02.2007 16:42
- 1283
- 2 minute(ă)
-
Reorganizarea posturilor „Antena C” şi „Euro TV” nu trebuie să afecteze drepturile fundamentale la exprimare şi informare şi nu ar trebui să priveze publicul de surse alternative de informare, se arată într-o declaraţie a reprezentantului special al secretarului general al Consiliului Europei, Vladimir Ristovski.
Potrivit oficialului, acest lucru este deosebit de important în contextul alegerilor care se apropie, perioadă în care fiecare cetăţean trebuie să aibă acces la informaţie imparţială şi echidistantă privitor la candidaţi şi platforme electorale.
Ristovski susţine că, în ceea ce priveşte reorganizarea „Antenei C” şi „Euro TV”, trebuie găsită o soluţie adecvată care ar asigura politica editorială independentă şi funcţionarea autonomă a ambilor radiodifuzori, spre a garanta existenţa unui adevărat pluralism media în R. Moldova.
„Referitor la cazul angajaţilor, care vizează legalitatea deciziei Consiliului Municipal Chişinău de a reorganiza radiodifuzorii publici locali, am încredere că autorităţile judecătoreşti vor răspunde adecvat necesităţilor cetăţenilor şi vor aplica principiul supremaţiei legii”, menţionează oficialul european. El îşi exprimă încrederea că funcţionarea Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) şi a Consiliului de Observatori al Companiei „Teleradio-Moldova” se va baza pe standarde de independenţă şi imparţialitate, fără a îngrădi în vreun fel posibilităţile de a îmbogăţi diversitatea media şi accesul la informaţie.
Totodată, Ristovski subliniază că funcţionarea eficientă şi transparenţa mass-media în general şi a audiovizualului în particular sunt unele dintre domeniile prioritare în cooperarea CoE cu R. Moldova.
Posturile municipale „Antena C” şi „Euro TV Chişinău” au fost vândute de CMC, prin voturile consilierilor comunişti şi creştin-democraţi, unor persoane private, la începutul acestui an. Angajaţii, partidele politice, societatea civilă, precum şi unele organisme internaţionale au contestat legalitatea acestor decizii, calificându-le drept politice şi care au fost adoptate în interese de grup. Angajaţii au atacat în judecată deciziile respective ale Consiliului.
