Judecătorii din Republica Moldova se tem să examineze cauze sensibile din punct de vedere politic. Abținerea de la judecarea a astfel de cauze este un indicator clar că judecătorii nu sunt pe deplin independenți în această țară. Este părerea juristului Vlad Gribincea, președinte al Centrului de Resurse Juridice, intervievat de Europa Liberă în contextul deciziei Curții Supreme de Justiție prin care dosarul penal în care Ilan Șor, primar de Orhei, este învinuit de fraudă și spălare de bani în proporții deosebit de mari va fi examinat în continuare de Curtea de Apel Cahul.
Întrebat dacă este o practică obișnuită să muți examinarea dosarelor, Vlad Gribincea a spus că, periodic, Curtea Supremă de Justiție formulează astfel de cereri, în situațiile în care niciun judecător din instanța care trebuie să examineze cauza nu o poate face. În Curtea de Apel Chișinău există aproape 60 de judecători. 21 sunt specializați pe cauze penale. „Nuanța este că e o practică răspândită când judecători specializați în alte domenii sunt transferați pentru a judeca cauze penale. E o practică răspândită și conducerea Curții de Apel Chișinău n-a explicat în niciun fel de ce n-a încercat să ia judecători, spre exemplu, specializați în alte domenii, un judecător, de fapt, pentru a fi adăugat celor doi judecători penali compatibili pentru a judeca cauza Șor”, a spus Vlad Gribincea.
Președinte Centrului de Resurse Juridice crede că „e ceva strâmb la mijloc”. Mai întâi, traducătorii n-au reușit să traducă hotărârea la timp, acum judecătorii Curții de Apel Chișinău nu vor să examineze cauza. „Cauza Șor a fost pornită, dacă nu greșesc eu, încă în anul 2015, adică era prima cauză penală pornită, înainte ca să fie pornită cauza Platon sau cauza Filat. Cauza Filat și cauza Platon deja s-au finalizat, chiar dacă au fost pornite ulterior, iar oamenii execută sentințele penale. Cauza Șor, cauză în care dl Șor se pare că și-a recunoscut vinovăția, adică e o cauză relativ simplă, se tergiversează prin instanțe – a fost trimisă în instanță mai târziu, a fost examinată într-o perioadă mai lungă de timp…”, a remarcat Vlad Gribincea, care crede că judecătorii se tem să examineze o astfel de cauză.
„Și acest lucru nu este valabil doar în privința cauzei Șor, acest lucru a fost văzut și în privința cauzei Filat, și în privința cauzei Platon, și în privința altor cauze sensibile din punct de vedere politic. Foarte mulți judecători se abțineau de la judecarea cauzelor. E un indicator foarte clar că judecătorii nu sunt pe deplin independenți în această țară”, a declarat juristul.
Întrebat dacă decizia de strămutare a cauzei Șor nu are cumva un aspect selectiv, de vreme ce CSJ a respins anterior, în cazul Platon, cererea de mutare, Vlad Gribincea a răspuns că, la prima vedere s-ar putea conchide că nu, deoarece drept motiv pentru strămutarea cauzei Șor la Cahul este că judecătorii au participat la examinarea cauzei Platon. Adică, până la examinarea cauzei Platon, judecătorii erau compatibili, iar după examinarea cauzei Platon, au devenit incompatibili.
„Și dacă urmărim logica Curții Supreme de Justiție și spunem că judecătorul care a examinat o cauză nu mai poate examina a doua oară o cauză similară – ceea ce nu este practic răspândit în Europa, apropo, nu poți examina exact aceeași cerere, aceeași cauză, dar o cauză similară poți – atunci se poate întâmpla o situație încât în curând nu vor mai exista judecători la curțile de apel care trebuie să judece astfel de cauze. Și atunci, ce facem, urmărind logica asta?”, se întreabă retoric juristul, care crede acest lucru „cel puțin, straniu.”
Observațiile jurnalistice arată că în societate această poveste este percepută ca suspectă și scopul ar fi de a-l scoate basma curată pe inculpat, a remarcat autorul, rugându-l pe Vlad Gribincea să comenteze aceste speculații. Potrivit juristului, „aceste aparențe, dacă sunt cât de cât logice, nu pot adăuga încredere în justiție”. „Conducerea justiției spune că ea vrea să sporească încrederea în justiție. Prin astfel de fapte, de fapt, ea zădărnicește orice efort de sporire a încrederii în justiție”, a conchis președinte Centrului de Resurse Juridice.
