Ex-premierul Vlad Filat atrage atenția societății moldovenești asupra unor proiecte de transformări radicale cu titlul generic „suveranitatea europeană”, pe care Uniunea Europeană le elaborează ca reacție la criza pandemică, menite să întărească rezistența, competitivitatea și forța de actor global al blocului comunitar. El îndeamnă actorii politici și cetățenii țării să conștientizeze importanța acestor mișcări tectonice pe continentul european, pentru a nu rata șansa de a face în sfârșit alegerea impusă de demult. „Suntem europeni prin istorie, cultură, identitate și trebuie să înțelegem că putem fi ajutați, dacă știm ce vrem, dar mai ales, unde vrem să fim”, afirmă ex-premierul într-o postare pe rețelele de socializare, citată de IPN.
„Anunțul Franței și Germaniei despre pregătirea unui pachet de salvgardare, dar și de repornire a Uniunii Europene în valoare de 500 de miliarde de euro vine la pachet și cu un nou concept menit să întărească rezistența, competitivitatea și forța de actor global al blocului comunitar: suveranitatea europeană. Așa cum la sfârșitul anilor 40 începutul anilor 50 țările europene au pus în comun industriile cărbunelui și oțelului, cele două elemente ce alimentaseră mașinăria de război în ce de-a doua conflagrație mondială, tot așa, astăzi, nucleul dur al Uniunii Europene a decis să facă încă un pas spre crearea Statelor Unite ale Europei, chiar ne enunțând acest concept, dar introducând noul concept de suveranitate europeană”, scrie Vlad Filat.
Potrivit lui, domeniile ce vor face parte din suveranitatea europeană sunt: sănătatea, digitalizarea și noile tehnologii, mai ales cele din domeniul energiilor regenerabile. „Ele ar putea deveni în timp politici comune cum este cea agricolă, concurența, cercetarea ori dezvoltare regională. Că vom avea cedare de suveranitate sau o partajare a suveranității pe aceste domenii vom vedea în urma negocierilor. Important că deja vorbim de suveranitate europeană ca soluție la noile provocări globale. Pe lângă domeniile mai sus enunțate, susținerea economiilor țărilor membre care să nu permită trecerea de la recesiune economică la depresiune economică va permite pe termen scurt Uniunii Europene să rămână un actor global relevant, iar pe termen lung și să-și crească profilul. Așadar, reziliența, convergența și menținerea competitivității sunt țintele unei Uniuni ce a tras foarte repede învățăminte din criza pandemică și a decis, contrar unora care cântau deja prohodul UE, că doar împreună vor rezista”, afirmă ex-premierul.
Vlad Filat atenționează asupra riscului ca Republica Moldova să rămână în afara proceselor europene noi, dacă nu întreprinde anumite măsuri și la timp.
„Luați de valul luptelor interne, neatenți la ce se întâmplă în jurul nostru, așa cum ne este firea, Republica Moldova riscă să se sectizeze, să fie absolut decuplată de reașezările care au loc în jurul nostru accentuând astfel imaginea, dacă nu de stat eșuat cel puțin de stat problemă unde țâfna și rânza înlocuiesc mintea. În perioada când am condus guvernul Republicii Moldova, dincolo de stabilitatea economică internă, prioritățile executivului au fost racordarea ireversibilă la spațiul economic și valoric european, accesul la noile tehnologii prin atragerea investițiilor cu valoare adăugată ridicată și crearea unor instituții funcționale și durabile. Pe unele am reușit să le ducem la îndeplinire, altele au eșuat, și mi le asum, iar altele au fost deturnate de terți, inclusiv de unii parteneri de coaliție”, a spus el.
Ex-premierul consideră că pentru Republica Moldova vremea jocurilor și a norocului a trecut: „Timpul nu mai are răbdare cu noi. Suntem europeni prin istorie, cultură, identitate și trebuie să înțelegem că putem fi ajutați dacă știm ce vrem, dar mai ales unde vrem să fim. Republica Moldova are nevoie de o nouă redefinire ca stat, de la o linie geopolitică clară până la un proiect de țară multisectorial care să nu ne lase din nou în periferia lumii dezvoltate. Profesionalizarea politicii și redefinirea interesului național este nu doar o necesitate, dar ține de însăși existența și viitorul acestui stat în noua reașezare geopolitică și, mai ales, geoeconomică”.
