Mulţi participanţi la alegerile prezidenţiale o fac contând pe alegerile parlamentare viitoare, iar acest exerciţiu este bun pentru a verifica starea de lucruri în societate. Despre aceasta a vorbit Vitalia Pavlicenco, preşedinta Partidului Naţional Liberal şi pretendentă la calitatea de candidată la funcţia de şefă a statului pentru scrutinul din 30 octombrie. Politiciana crede că rezultatul alegerilor va dezamăgi, iar dacă va fi ales un preşedinte care nu va putea face presiuni, atunci dezamăgirea va fi şi mai mare. Opiniile au fost expuse în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Trăsăturile specifice ale prezidenţialelor-2016: viziunea pretendenţilor şi candidaţilor la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova”, care face parte din seria de dezbateri publice electorale „Ce fel de preşedinte caută societatea? De care societate are nevoie preşedintele?”, desfăşurate de Agenţia de presă IPN.
Vitalia Pavlicenco a menţionat că aceste alegeri au mai multe trăsături şi nu tocmai pozitive, se desfăşoară pe fundalul unor dezamăgiri totale, şi aşteptările sunt legate de faptul că va fi ales un preşedinte care va rezolva toate problemele, un preşedinte – tătuc, ceea ce este un fals şi va fi o dezamăgire la scurt timp.
Politiciana spus că dacă reprezentanţii actualei guvernări ar umbla din casă în casă ar vedea situaţia reală şi că oamenii nici nu i-ar lăsa să intre în casele lor. „Oamenii au fost forţaţi să aducă semnături prin presiuni la locul de muncă. Partidele administrative colectează prin presiuni. Cei care nu vor să folosească aceste modalităţi umblă din casă în casă”, a spus Vitalia Pavlicenco.
Politiciana îndeamnă alegătorii să nu aibă mari aşteptări de la viitorul preşedinte şi poate chiar să nu meargă la alegeri pentru a nu se dezamăgi. „Există o mare dezamăgire în rândul populaţiei, dar paradoxal e că populaţia nu ştie ce trebuie să facă preşedintele şi îl vede ca un şef de trib sau şef de colhoz”, a spus pretendenta.
În opinia Vitaliei Pavlicenco, oamenii nici nu vor ieşi la vot pentru că sunt dezamăgiţi. Totodată, ea spune că mulţi candidaţi independenţi utilizează acest mecanism de colectare a semnăturilor ca o posibilitate să se întâlnească cu oamenii ca să-i înrăiască, să-i încrânceneze, pentru că acest proces este nedrept. „Starea generală a societăţii – oamenii sunt dezamăgiţi, înrăiţi, şi nu cred în nimeni. Nu există în spaţiul public dezbateri serioase despre ce fel de Guvern avem nevoie, de ce fel de preşedinte, ce şanse avem privind integrarea în UE, iar dezamăgirea e endemică”, a accentuat politiciana.
Dezbaterile publice de marţi, 27 septembrie, sunt la a 62-a ediţie şi fac parte din
ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, realizat de Agenţia IPN cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel.
