În anii 1937-1938, mii de oameni din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească au fost împușcați sau trimiși în lagăre de către puterea sovietică în cadrul acțiunii cunoscute în istorie ca fiind „Marea Teroare Stalinistă” . Declanșarea „Marii Terori” pe tot teritoriul fostei URSS a avut loc prin ordinele lui Nikolai Ejov, comisar al Comisariatului Poporului pentru Afacerile Interne al URSS. Evenimentele au fost relatate de către istoricul Virgiliu Bîrlădeanu în cadrul dezbaterii publice la tema „Represiunea stalinistă în RASSM și memoria victimelor regimului totalitar-comunist”, organizată de Agenția de Prsă IPN. Potrivit istoricului, oamenii erau condamnați la executare, întemnițare sau deportare în lipsa unui proces judiciar, având la bază doar suspiciuni.
„Marea Teroare”, declanșată în URSS, a însemnat una dintre cele mai sângeroase pagini din istoria Europei. „Marea Teroare” presupunea epurarea comandată de Stalin și îndreptată împotriva adversarilor politici, dar și a tuturor celor care puteau fi bănuiți de lipsă de loialitate față de regimul sovietic.
„Operațiunea antichiaburească” a fost parte componentă a „Marii Terori” și a fost declanșată prin o serie de directive și ordine lansate de Nicolai Ejov, în vara anului 1937, cu argumentarea stalinistă că lupta de clasă se acutizează și sunt necesare acțiuni îndreptate contra dușmanilor puterii sovietice și elementelor antirevoluționare. Imediat au fost convocați o serie de conducători de partid din regiunile administrative cărora li s-au dat indicații directe pentru represiune. Interesant este că după această întâlnire, Ejov a organizat o represiune și în rândul cadrelor de partid. O serie de conducători care ezitau sau tergiversau acest proces au fost condamnați la executare,”, a spus doctorul în istorie, Virgiliu Bîrlădeanu.
„Marea Teroare” a cuprins și Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească. Potrivit istoricului Virgiliu Bîrlădeanu, mii de oameni au fost executați, înfiind doar bănuiți că ar fi o sursă posibilă de opoziție.
„În luna august, în toate teritoriile, inclusiv, în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, s-a declanșat această represiune prin intermediul acțiunilor comisariatului poporului. În luna septembrie au fost distribuite chiar așa-numitele cote. Prima categorie erau cei condamnați la execuție prin împușcare, cea de-a doua categorie erau cei condamnați la ani grei de pușcărie și lagăre. Această operațiune era îndreptată contra țărănimii, considerată un element antisocial și anticomunist care este capabilă de rezistență contra inițiativelor statului sovietic și, respectiv, aceste elemente trebuiau eradicate din componența socială a statului și societății sovietice. În RASSM, în septembrie 1937, aceste cote erau de 200 pentru prima categorie și 500 pentru a doua categorie. Dar pe parcurs aceste cote au suferit schimbări, inclusiv pentru că au apărut demersuri din teren privind extinderea acestui număr. Către sfârșitul anului 1937 avem un număr de 2300 de oameni supuși acestor condamnări. Pe parcursul anului 1938 ele au crescut semnificativ”, a explicat Virgiliu Bîrlădeanu.
Potrivit istoricului, „Marea Teroare” era pusă în aplicare de așa-zisa „troică NKVD”, fiind vorba despre o comisie creată din trei persoane care, în afara unui proces judiciar, luau decizii privind soarta oamenilor. Hotărârile ședințelor troicii erau înaintate grupurilor operative pentru executarea sentințelor.
„Istoricii și-au făcut datoria. Au scris studii, au efectuat cercetări, în urma cărora au fost publicate colecții de documente și monografii. În baza lor vedem că era vorba de un proces extrajudiciar. Conform ordinului, se convoca un reprezentant local al NKVD-ului, un reprezentat al partidului și un reprezentant al procuraturii. La momentul convocării se întocmea și se semna o listă de persoane care trebuie judecate doar în baza suspiciunilor. Ședințele durau foarte puțin. Avem cazuri de sute de oameni executați într-o noapte. Și acest lucru se întâmpla zi de zi. Ziua se luau deciziile, noaptea oamenii erau executați”, a mai spus Virgiliu Bîrlădeanu.
Dezbaterea publică la tema „Represiunea stalinistă în RASSM și memoria victimelor regimului totalitar-comunist”, este ediția a 25-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este realizat de către Agenția de Presă IPN, cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
