Decomunizarea și decolonizarea spațiilor memoriale sunt pași necesari pentru revizuirea moștenirii simbolice a regimului totalitar sovietic, afirmă istoricul Virgiliu Bîrlădeanu. Acesta și-a exprimat opinia în cadrul unui interviu video, organizat de Agenția de presă IPN, cu tema „Memoria colectivă, tărâm al războiului hibrid împotriva Republicii Moldova”.
Potrivit șefului Secției Istorie Contemporană a Institutului de Istorie al Universității de Stat din Moldova, procesul de decomunizare și decolonizare presupune schimbarea denumirilor de străzi, înlăturarea monumentelor și altor simboluri ce glorifică figuri și momente ale regimului represiv sovietic.
„Decomunizarea și decolonizarea sunt esențiale pentru recuperarea adevărului istoric și pentru formarea unei identități bazate pe valori democratice, nu pe mituri totalitare. Atât timp cât spațiile memoriale glorifică figuri și momente ale unui regim represiv, ele contribuie la menținerea unei stări de confuzie istorică și vulnerabilitate informațională”, a spus doctorul în istorie, Virgiliu Bîrlădeanu.
Doctorul în istorie a menționat că noțiunea decomunizarea este procesul de eliminare a influențelor comuniste din societate, instituții și memorie colectivă, iar decolonizarea este eliberarea de moștenirea colonială, fie că este vorba de influențe externe sau interne.
„Democrațiile mature își asumă trecutul în mod critic, fără a-l glorifica. Decomunizarea și decolonizarea sunt pași necesari pentru vindecarea memoriei noastre colective, pentru reabilitarea victimelor regimului totalitar și transmiterea către noile generații a unei culturi a libertății, responsabilității și justiției”, a mai spus istoricul Virgiliu Bîrlădeanu.
Potrivit istoricului, în actualul context geopolitic, războiul hibrid nu se duce doar prin mijloace militare, ci și prin influență culturală, simbolică și informațională. Federația Rusă este acuzată că folosește memoria istorică, monumentele și simbolurile trecutului pentru a-și menține influența asupra Republicii Moldova.
„Rezistența în fața războiului hibrid, în contextul războiului geopolitic actual, prevede că memoria este un front al confruntării hibride. Federația Rusă utilizează simboluri, monumente și narative istorice ca instrumente de influență. Prin decolonizare și decomunizare Republica Moldova își întărește reziliența, desprinzându-se de logica așa-zise „lumi ruse”, a conchis istoricul.
Interviul la tema „Memoria colectivă, tărâm al războiului hibrid împotriva Republicii Moldova” este parte a ciclului de dezbateri „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
