Aceea ce se întâmplă acum în Kazahstan trebuie conectat la declarația președintelui rus Vladimir Putin despre „cadourile” făcute fostelor republici unionale și dreptul Rusiei de a le revenfica. Situația poate conduce doar la consolidarea Rusiei în regiune în tentativa de a-și reconstitui influența în granițele fostului imperiu. Despre aceasta a declarat Viorel Cibotaru, director al Institutului European de Studii Politice, expert în domeniul securității naționale și internaționale, ex-ministru al apărării, în cadrul dezbaterii publice la tema „Situația din Kazahstan: ecouri până în Moldova”, care a avut loc la agenția de presă IPN.
În contextul declarației președintelui kazah despre operațiunea împotriva unor presupuși teroriști, care a servit ca pretext pentru introducerea trupelor Federației Ruse, condimentate cu forțe militare ale aliaților Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), expertul s-a referit la experiența Republicii Moldova din anii 1991 – 92, când era vorba foarte corect despre restabilirea ordinii constituționale. „Formula lansată foarte clar (cu bună știință - n.r.) de Tokayev privind „operațiunea antiteroristă” a fost folosită de susținătorii din Federația Rusă. Niciun dubiu că Tokayev a fost imediat plasat în complexul de sprijin din partea FSB, GRU și tuturor consultanților de la Moscova, în scopul declanșării ulterioare a operațiunii OTSC”, a relevat expertul.
Cât privește caracterul operațiunii militare derulate în Kazahstan, fostul ministru al apărării a specificat că legislația internațională în domeniul folosirii trupelor peste hotare este bine pusă la punct la nivelul Națiunilor Unite. „Există un mecanism foarte bine reglat, mereu discutat, în funcție de situația concretă. Când se elaborează un mandat pentru asemenea lucruri se duc discuții, uneori foarte aprinse, uneori, contradictorii, la nivelul Consiliului de Securitate, referitor la cele mai mici detalii ale mandatului. (În cazul Kazahstanului) nu există niciun mandat. Aici e o pură improvizație. Baza legală pe care OTSC încearcă să o elaboreze și s-o dezvolte, în aparență, corespunde, criteriilor minime ale Națiunilor Unite, dar aplicarea ei, în cazul de față, a sfidat toate aceste norme”.
Examinând caracterul detașat de legalitatea internațională a operațiunii OTSC în Kazahstan, expertul a relevat și modul cum a argumentat președintele kazah solicitarea de intervenție. „Adresarea nu poate fi făcută în numele unei persoane fizice, fie și în funcție de președinte al țării. Alta e că dacă în Federația Rusă Putin e împuternicit să trimită trupe peste hotare, Kirghizia, Armenia au nevoie de permisiune parlamentară...(În Kazahstan) nu a existat tehnică militară, detașamente (teroriste), zone ocupate - au existat doar niște infractori, grupuri de cetățeni care au primit accidental arme și le-au pus în aplicare. Pentru aceste cazuri există formatul operațiunii de poliție. Pentru a le soluționa se trimit forțe specializate. Dar nu s-a apelat la ele”.
Expertul consideră că situația a fost folosită pentru a crea un precedent pentru viitoarele acțiuni ale Federației Ruse. „Sunt sigur că acest element face parte din „meniul” de poziționare a Federației Ruse la nivel global. Aici m-aș referi și la acele garanții de securitate formulate față de Occident, dar și la multiplele probleme din spațiul asiatic”, a specificat expertul.
Dezbaterea cu genericul „Situația din Kazahstan: ecouri până în Moldova” a fost ediția a 221 din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” a IPN, organizată cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
