Viorel Chetraru, Mihai Godea şi Marian Lupu şi-au prezentat declaraţiile de interese personale
- 16.07.2011 11:04
- 1021
- 4 minute(ă)
-
Directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Viorel Chetraru, deputatul neafiliat Mihai Godea şi preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, au depus declaraţii de interese personale în cadrul campaniei „Interese la vedere”, iniţiată de Asociaţia Presei Independente (API) şi Alianţa Anticorupţie (AAC), transmite Info-Prim Neo.
Potrivit declaraţiei, Viorel Chetraru are la locul de muncă de bază un salariu de 5800 lei şi nu este fondator sau membru al vreunei organizaţii necomerciale sau partid politic. Soţia sa, Loreta Chetraru, este economist-coordonator la „Chişinău-Gaz” şi are un salariu de 5580 lei. De asemenea, în declaraţie se menţionează că fratele directorului CCCEC, Victor Chetraru, este chirurg la Centrul medical „Medpark”. Mama sa este profesoară de istorie, iar tatăl – consilier în Consiliul raional Hânceşti din partea Partidului Democrat din Moldova.
În declaraţia depusă de Marian Lupu este indicată doar funcţia de preşedinte al Parlamentului şi calitatea de fondator al Partidului Democrat din Moldova, fără a se indica salariul pe care îl are. Soţia sa, Victoria Lupu, este profesoare la Academia de Studii Economice din Moldova. Salariul, de asemenea, nu este indicat.
Mihai Godea a declarat că este deputat şi are un salariu de 7100 lei lunar. De asemenea, Mihai Godea este preşedinte al Societăţii de Tineret „Nicolae Titulescu” şi preşedinte al Centrului pentru Susţinerea Reformei în Administraţia Publică. Gabriela Olărescu-Godea, soţia deputatului, nu a indicat locul de muncă şi nici salariul.
API şi ACC vor propune şi altor persoane cu funcţii publice să îndeplinească declaraţii de interese.
Potrivit celor două ONG-uri, experţii în domeniu sunt destul de rezervaţi privind iniţiativa instituirii unei autorităţi publice autonome care să verifice declaraţiile de interese personale ale demnitarilor. Este vorba de Comisia Principală de Etică, proiectul de constituire a acesteia fiind votat de Parlament în primă lectură.
Mariana Calughin de la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei consideră că activitatea Comisiei nu va fi eficientă dacă nu vor exista sancţiuni dure pentru neprezentarea declaraţiilor. „Finalitatea acestui proces nu constă în asigurarea depunerii declaraţiilor de către toţi demnitarii, ci în sancţionarea persoanelor care s-au îmbogăţit ilicit. Atâta timp cât legislaţia noastră nu prevede sancţionarea drastică a îmbogăţirilor ilicite, lucrurile nu se vor schimba”, spune Mariana Calughin.
Expertul de la Transparency International Moldova, Iana Spinei, susţine că o asemenea structură trebuia instituită demult. „Din 2005 se bate pasul pe loc cu crearea acestei Comisii Principale de Etică. Totuşi, chiar şi în lipsa Comisiei, nimeni nu-i împiedică pe angajaţii instituţiilor publice să depună din proprie iniţiativă declaraţii de interese personale. Mai ales că există sancţiuni disciplinare, care ar putea fi aplicate în cazul nedeclarării intereselor personale, sau sancţiuni administrative de la 3 la 6 mii de lei”, spune Iana Spinei.
Legea cu privire la conflictul de interese vizează câteva categorii de persoane. Acestea sunt preşedintele Republicii Moldova, deputaţii, membrii Guvernului, judecătorii Curţii Constituţionale, judecătorii instanţelor judecătoreşti, procurorii, ofiţerii de urmărire penală, colaboratorii serviciului diplomatic, ai Serviciului Vamal, organelor afacerilor interne, CCCEC, aleşii locali, conducătorii şi locţiitorii conducătorilor instituţiilor publice etc.
