Extinderea NATO nu are loc la inițiativa Cartierului General, ci statele care se consideră vulnerabile solicită aderarea la Blocul Nord-Atlantic. Finlanda este un exemplu relevant în acest sens, iar după Suedia, și Ucraina ar trebui să devină stat membru NATO. Opinia aparține directorului Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al USM, Victor Juc, și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice la tema „NATO: istorie fără propagandă”, organizată de Agenția de Presă IPN. Potrivit expertului, meritul NATO este că a reușit să mențină pacea și securitatea în Europa, iar războaiele care au izbucnit s-au produs doar în state non-NATO.
Directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al USM, Victor Juc, spune că NATO este o organizație defensivă, creată în 1949 pentru a descuraja expansiunea sovietică. Potrivit expertului, în activitatea NATO au existat și acțiuni mai puțin inspirate care influențează și astăzi percepția oamenilor.
„A fost și un caz nefericit. Este vorba de anul 1999 când NATO a bombardat Belgradul. Această acțiune și-a lăsat amprenta asupra mentalității multor cetățeni din Republica Moldova. Expedițiile pe care le-a realizat NATO s-au dovedit a fi mai puțin fericite pentru că s-au condus de principiul SUA privind redarea democrației statelor din lumea a treia. E puțin probabil că în Afganistan s-ar fi putut institui un regim democratic, în Irak sau Libia, pentru că însuși islamul este incompatibil cu democrația. Expedițiile nu s-au soldat cu rezultatul scontat, poate pentru o anumită perioadă s-a stabilizat situația, dar, ulterior, după evacuare, din nou s-a inflamat”, a spus directorul Victor Juc.
Potrivit expertului, extinderea NATO nu are loc la inițiativa liderilor Alianței, ci din dorința statelor care se simt vulnerabile de a se afla sub o umbrelă de securitate.
„Extinderea NATO nu vine din partea Cartierului General, ci vine de jos în sus. Cazul Finlandei este unul relevant. Finlandezii au considerat că se află în pericol, cu titlul nu doar de risc, dar și de amenințare și au considerat că este mai bine să fie parte a unei alianțe de apărare colectivă. Probabil că Suedia va urma. Eu am considerat întotdeauna că Ucraina trebuie să fie al 33-lea stat NATO. Rezultatul principal este că în Europa s-a menținut pacea și s-a asigurat securitatea, iar războaiele s-au produs în Europa doar în spațiile care erau în afara NATO”, a explicat Victor Juc.
În contextul unui număr relativ redus al cetățenilor Republicii Moldova care-și doresc aderarea țării la NATO, expertul Victor Juc spune că oamenii ar trebui să se informeze mai mult despre avantajele aderării la blocul Nord-Atlantic. Potrivit expertului, niciun stat NATO nu a fost atacat, iar acest lucru este un indicator al eficienței Alianței.
„Cetățenii Republicii Moldova au posibilitatea să fie informați, să vadă care sunt practicile, valorile de funcționalitate ale Alianței, nicio țară NATO nu a fost atacată, deși conflicte latente dintre țările NATO sunt. Dacă nu erau acceptate în 1952, Grecia și Turcia sunt sigur că de câteva ori ar fi avut ciocniri directe. Ceea ce s-a produs pe 11 septembrie 2001 este altceva, pentru că SUA au fost atacate nu de un alt stat, ci au fost atacate de un actor nestatal, organizațiile teroriste devenind un pericol principal la adresa păcii și securității, până la 24 februarie 2022”, a mai spus Victor Juc.
Dezbaterea publică la tema „NATO: istorie fără propagandă” este ediția a 19-a din ciclul de dezbateri „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
