Victimele represiunilor comuniste mai speră că vor avea un monument
- 10.06.2011 15:01
- 838
- 3 minute(ă)
-
Victimele represiunilor comuniste fac în continuare demersuri pentru înălţarea unui monument al deportaţilor. Preşedintele Asociaţiei foştilor deportaţi şi deţinuţi politici, Valentina Sturza, spune că persoanele care au rămas în viaţă şi care au reuşit să se întoarcă acasă nu au unde aprinde o lumânare în memoria celor care au rămas să zacă pe pământurile Siberiei.
„Basarabia noastră a fost decapitată în acea perioadă. Despre genocidul sovietic au fost scrise multe cărţi. Însă nu avem nici până acum un monument unde să îi plângem pe cei care nu au supravieţuit represiunilor, să le aducem flori. Autorităţile, până anul trecut, nu au atras nicio atenţie celor care au fost deportaţi, nu au acordat niciun ajutor deportaţilor care au rămas în viaţă”, sa menţionat Valentina Sturza, vineri, în cadrul Conferinţei Naţionale ,,70 de ani de la primul val al deportărilor în masă din Basarabia, din 13 iunie 1941”, transmite Info-Prim Neo.
Leonid Bujor, consilierul prim-ministrului, a declarat că persoanele deportate vor primi o alocaţie unică de 500 de lei. „Nu avem dreptul moral să uităm calvarul deportărilor pentru că a lăsat o rană adâncă atât în sufletele deportaţilor, dar şi în sufletele celor rămaşi acasă. Este de datoria noastră să cunoaştem despre deportările comunismului şi să oferim ajutor celor care au avut de suferit”, a menţionat Leonid Bujor.
Potrivit avocatului Alexandru Postică, de la „Promo-Lex”, cadrul legislativ din Republica Moldova nu permite reabilitarea victimelor deportărilor. „Constatăm, cu regret, că niciun deţinut politic nu a fost reabilitat în totalitate, iar acest lucru este cauzat de lipsa unui cadru legislativ în domeniu”, a menţionat Alexandru Postică. Avocatul a mai spus că va înainta un set de propuneri instituţiilor responsabile pentru completarea cadrului legislativ, astfel încât să fie posibilă reabilitarea deportaţilor şi deţinuţilor politici din perioada sovietică.
La 13 iunie se împlinesc 70 de ani de la primul val al deportărilor în masă din Basarabia, din 1941. Autorităţile locale s-au angajat să construiască un monument al deportaţilor până în vara anului 2009. Ulterior autorităţile au avansat un nou termen, apoi l-au schimbat din nou. La acţiunile de comemorare din anul trecut, ex-preşedintele interimar, Mihai Ghimpu susţinea că monumentul care va lua locul pietrei comemorative din scuarul Gării Feroviare din Chişinău va fi dezvelit în 2011, când se împlinesc 70 de ani de la deportările staliniste. În cadrul unui concurs a fost selectată schiţa viitorului monument. Acesta trebuia să aibă 3 metri înălţime şi 12 metri lungime, şi să reprezinte o placă în formă de patrulater, aranjată orizontal, pe care vor fi ridicaţi grupuri de oameni, din care, pe parcurs, rămân doar bucăţi, mâini şi picioare amestecate printre roţi, şine de tren şi alte arme folosite de către regimul stalinist pentru a produce suferinţă oamenilor.
