Restituirea TVA, liberalizarea exporturilor şi creditarea sectorului agricol – iată cerinţele prioritare ale agricultorilor din R. Moldova, a spus într-un interviu pentru IDIS „Viitorul”, Alexandru Slusari, vicepreşedintele Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (UniAgroProtect), citat de Info-Prim Neo.
„Jumătate din producţia agricolă se vinde sub costul de producţie. De exemplu, costul de producţie a unui kilogram de grâu este de la 1,5 la 2 lei. La momentul de faţă, cel mai bun preţ propus pentru grâu variază între 1,30 şi 1,65 lei, dus la elevator”, a spus Alexandru Slusari, adăugând că, în aceste condiţii, e nevoie de subvenţii de la stat, eliminarea barierelor în comerţul exterior.
Întrebat care ar fi măsurile urgente pe care ar trebui să le întreprindă noua guvernare, Alexandru Slusari a spus că agricultorii îşi doresc ca „statul să îndeplinească măcar ceea ce e obligat să facă”. Acesta s-a referit la sporirea competitivităţii produselor agricole şi majorarea volumului de export şi liberalizarea acestuia.
„Pe termen mai îndelungat, va fi necesară şi o revizuire a legislaţiei în domeniul comerţului exterior. Important e să nu mai apară probleme neoficiale, cu ordine telefonice şi indicaţii verbale despre stoparea exportului grâului, strugurilor etc. În timp de criză, trebuie cât mai mult de exportat. E timpul să punem accentul pe export, deoarece nu merită să mizăm pe piaţa noastră, care e mică şi săracă”, a spus interlocutorul.
Vicepreşedintele UniAgroProtect a spus că o altă problemă este creditarea. „Norma rezervelor obligatorii ale băncilor s-a micşorat, rata refinanţării a scăzut până la 7%, dar creditele iarăşi s-au majorat până la 25%. Majoritatea agricultorilor lucrează pe credite de scurtă durată, de aceea problema aceasta este atât de dureroasă”, a declarat Alexandru Slusari.
De asemenea, agricultorii bat alarma că majorarea preţului la motorină îi face şi mai săraci. „Formarea preţurilor pe piaţa petrolieră nu este transparentă. Atunci când preţurile trebuie majorate, toţi vorbesc că noi suntem o parte integrală a economiei mondiale, şi acolo tendinţa e de creştere etc. Atunci când preţurile ar trebui să scadă, noi nu mai suntem parte şi la noi nu scad, din cauza specificului şi particularităţilor interne. Plus la toate, majoritatea lucrărilor agricole (40 – 50%) se efectuează toamna. Nu putem să includem leul acesta în preţ, deoarece preţurile la produsele agricole se formează altfel. Din cauza aceasta, rentabilitatea va scădea, cu ea şi veniturile agricultorilor”, explică Slusari.
Expertul consideră că ameliorarea climatului investiţional depinde de subvenţiile statului, creditele bancare şi de investiţii. O soluţie ar fi şi vânzarea terenurilor agricole non-rezidenţilor. „Există desigur şi riscuri, dintre care cel mai important e speculaţia cu terenuri. Dar, dacă am cântări riscurile şi cu beneficiile, atunci balanţa va înclina clar spre beneficii – va creşte preţul pământului, vor apărea investiţii, se va dezvolta infrastructura. Majoritatea cumpărătorilor vor veni după beneficii, cu investiţii, tehnică, cunoştinţe, dar nu pentru a face speculă”, a menţionat vicepreşedintele UniAgroProtect.
Interviul a fost publicat în buletinul informativ „Monitorul de Business”, produs al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.
