Banca Europeană de Investiţii (EIB), instituţia de creditare nonprofit a UE, susţine proiecte în Moldova într-un număr mare de domenii, începând cu infrastructură şi drumuri, continuând cu agricultura şi sectorul vitivinicol, eficienţa energetică, până la susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii. În vecinătatea estică, Moldova este cel mai mare beneficiar al EIB pe cap de locuitor, mult peste alţii.

Din operaţiunile în valoare de aproape 500 milioane de euro în ţara noastră, numai anul trecut s-au investit circa 200 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că EIB „măreşte pasul” în Moldova. Pentru a-şi spori prezenţa în Moldova, într-o perioadă când ne pregătim să semnăm Acordul de Asociere cu UE şi potenţial va fi nevoie de mai multe investiţii, EIB intenţionează să deschidă o reprezentanţă la Chişinău în această toamnă, după cum a anunţat joi Vicepreşedintele EIB Wilhelm Molterer.

Aflându-se la Chişinău cu ocazia Conferinţei Internaţionale a Investitorilor, dl. Wilhelm Molterer a discutat cu corespondentul IPN şi Radio Moldova Maria Trifan.

---

- Din 2007, când a fost semnat Acordul între R. Moldova şi EIB privind finanţarea proiectului de reabilitare a drumurilor de conexiune între capitala Moldovei şi hotarul UE, prima operaţiune a EIB în Moldova, au trecut aproape 7 ani. În prezent, EIB finanţează mai multe proiecte în ţara noastră. Cum aţi aprecia prestaţia autorităţilor moldoveneşti în calitate de parteneri de colaborare?

- Un lucru pe care îl apreciem foarte mult este abordarea de participare activă a Guvernului. Este chiar fascinant să vezi cât de implicaţi sunt Premierul şi miniştrii respectivi în mersul proiectelor, în crearea de idei şi în soluţionarea problemelor, pentru că a avea o idee este un lucru, însă a o implementa şi a depăşi obstacolele este cu totul altceva. Şi apreciem acest lucru. Acesta este motivul de ce Moldova este (beneficiarul EIB) numărul unu pe cap de locuitor în Vecinătatea Estică.

- Proiectele finanţate de EIB în mare parte prevăd reabilitarea infrastructurii ,  renovarea transportului public, îmbunătăţirea aprovizionării cu apă a localităţilor ţării. Beneficiari ai acestor proiecte sunt mii de oameni. Dar în aceste domenii  este încă mult de lucru pentru ca cetăţenii noştri să atingă  standardele europene în ce priveşte accesul la serviciile respective. Care din proiectele finalizate sau în derulare au înregistrat rezultate mai bune? Veţi finanţa şi în continuare asemenea proiecte?

- Sigur că da. Cred că suntem extrem de atenţi atunci când selectăm şi elaborăm proiectele. Iată de ce putem spune cu mândrie că proiectele noastre aici în Moldova funcţionează destul de bine.

Mai rămân, desigur, necesităţi imense în infrastructură, alimentarea cu apă şi sectorul de mediu. Cu siguranţă, acestea vor rămâne pe lista de priorităţi. Dar este foarte clar şi faptul că trebuie să întreprindem în paralel eforturi pentru a sprijini competitivitatea, în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, în agricultură. Aceasta înseamnă că, în timp ce platforma infrastructurii rămâne importantă, există şi o a doua pistă, cea de susţinere a sectorului de business şi infrastructurii economice.

În privinţa întrebării proiectelor cu cele mai bune rezultate. Vă pot spune, din experienţa mea personală aici în ţară, că (proiectul privind) troleibuzele şi transportul urban din Chişinău m-a impresionat. Asta pentru că am fost acolo (la ceremonia de lansare). Ploua cu găleata şi stăteam într-un troleibuz vechi sub o umbrelă. După care ne-am mutat într-unul nou şi chiar am văzut diferenţa.

Efectele proiectelor în domeniul apeductelor se văd şi ele în viaţa de zi cu zi. La fel şi cu proiectele de infrastructură: veneam ieri (11 iunie) cu maşina, am trecut de pe un drum nou pe unul vechi şi diferenţa s-a văzut imediat.

Proiectul în sectorul vitivinicol, Filière du Vin, este şi el de-a dreptul fascinant, datorită abordării de o calitate înaltă aici în ţară, începând cu managementul şi terminând cu aspecte din domeniul comercializării.

Însă, nu aş aprecia niciunul din proiecte ca fiind primul; toate sunt bune.

- Preconizata semnare pentru 27 iunie a Acordului de Asociere cu UE şi a Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv, parte a primului, creează nu doar noi oportunităţi pentru Moldova, dar impune în acelaşi timp cerinţe privind sporirea competitivităţii produselor moldoveneşti livrate atât pe pieţele străine, cât şi locală. De o mare importanţă în acest sens este proiectul în sectorul vitivinicol. Este mulţumită EIB de modul în care  derulează acest proiect?

- În primul rând, trebuie să vă dau dreptate; acest Acord de Asociere deschide un nou capitol în istoria ţării. O spun pentru că sunt absolut convins că, pe termen lung, aceasta este o dată foarte importantă.

Ca de obicei, se deschid o mulţime de oportunităţi, dar apar cu siguranţă şi o mulţime de provocări, pentru că poţi avea acces la pieţe, dar depinde de tine în ce măsură eşti gata să valorifici aceste oportunităţi. Iar această provocare cere negreşit investiţii.

Sectorul vitivinicol este un exemplu prin care putem demonstra că investiţiile în infrastructură, în laboratoare, în echipament, în vii, dar şi de-a lungul întregului lanţ valoric, îmbunătăţesc calitatea şi sporesc competitivitatea. Astfel, implementarea proiectului Filière du Vin decurge destul de bine. Este şi un exemplu de preluat pentru alte idei în agricultură aici în Moldova.

- S-a vorbit despre lansarea unui nou proiect în sectorul agricol, care ar permite procesarea  producţiei agricole, inclusiv celor de origine animală. La ce etapă se află acest proiect, care va include şi lansarea Centrului Agroalimentar din Chişinău?

- Echipa noastră de negociere se află aici şi chiar am negociat seara trecută. Sper să avem aprobarea structurilor noastre de conducere în timpul verii, iar acest lucru înseamnă că vom putea semna această operaţiune la începutul acestei toamne. Structura este similară cu cea a proiectului Filière du Vin, ceea ce presupune un credit-cadru de până la 100 de milioane de euro. Vom începe – iar denumirea de Grădina cu Fructe pentru proiect este sugestivă – cu produse horticole, nuci, toate aceste produse clasice pentru ţară. De asemenea, investigăm intens şi în vederea creării Centrului Agroalimentar în cadrul acestui proiect.

- Ce alte proiecte ar mai dori să finanţeze EIB în Moldova, în ce domenii?

Domeniile sunt foarte clare: este vorba de infrastructură, eficienţa energetică şi protecţia mediului, alimentarea cu apă, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, şi agricultura. Acestea sunt sectoarele principale în activitatea noastră şi pe viitor aici în Moldova.

- S-a vorbit şi despre un proiect pentru CET-uri, pentru a le mişca dintr-un „punct mort”.

- Eficienţa energetică este un domeniu în care suntem foarte interesaţi în activitatea noastră din Moldova, mai ales că dependenţa de importuri este foarte mare. Prin urmare, discutăm anumite proiecte transfrontaliere, interconectarea reţelelor de gaze, tot spectrul de proiecte potenţiale. Înţeleg foarte bine că acest fapt reprezintă o prioritate şi susţin acest lucru.

- Realizăm acest interviu în cadrul săptămânii investiţionale Moldova Business Week 2014. În opinia EIB, ce a trebui să întreprindă instituţiile statului, comunitatea de afaceri ca Moldova să devină o destinaţie atractivă pentru investiţii, inclusiv pentru investiţiile străine directe?

- Trebuie să privim la experienţa care este relevantă pentru toate ţările. Trebuie să aveţi un climat de afaceri atractiv, un sistem juridic sănătos, un sistem financiar puternic şi, desigur, să valorificaţi la maxim sursele oferite de UE şi EIB în combinaţie. Există această Facilitate Investiţională de Vecinătate, de exemplu, care este unul dintre instrumentele Uniunii Europene, şi dacă se planifică cu credite din partea EIB, prezintă interes. Sau, există Programul ENPARD, care oferă finanţare în domeniul agriculturii.

Cred că aceste lucruri reprezintă o imensă oportunitate pentru Moldova. Această reuniune investiţională are loc tocmai la momentul potrivit. Noi, cei de la EIB, susţinem aceste lucruri nu doar cu bani. Astăzi (12 iunie), voi anunţa despre disponibilitatea EIB de a deschide o reprezentanţă permanentă aici în Moldova, pentru a ajuta oamenii de afaceri şi pentru a intensifica activităţile EIB în ţară. Sper că deschiderea va avea loc, de asemenea, la începutul acestei toamne.