Prezentarea politicii bugetar-fiscale cu întârziere provoacă panică. Republica Moldova ar trebui să preia practica altor state, care merg pe o cale mai previzibilă O declarație în acest sens a fost făcută de Veronica Sirețeanu, director adjunct pentru advocacy și dezvoltare al Camerei Americane de Comerț în Moldova, în cadrul dezbaterii publice cu tema „Politica bugetar-fiscală și bugetul 2023: formă și conținut în abordare”, organizată de Agenția de presă IPN.
„Legea bugetului este în esență un exercițiu care se numește cadru bugetar pe termen mediu și setează un cadru previzibil pentru trei ani, care este ajustat atunci când este cazul până în luna februarie a fiecărui an. În așa fel, toți cei implicați în acest proces sunt la curent cu ceea ce urmează să se întâmple în următorii ani. Noi nu am avut un exercițiu activ de discutare a unui astfel de mecanism în acest an, presupun că e din cauza războiului. Sunt multe state europene care nu aprobă politica bugetară și vamală în fiece an”, a declarat Veronica Sirețeanu.
Ea susține că orice document de politică fiscală și vamală trebuie să pornească de la niște principii clare cum ar fi certitudinea impunerii, echitatea impunerii, randamentul fiscal, stabilitatea fiscală și neutralitatea impunerii.
„Sunt cinci principii importante care trebuie să stea la baza oricărei politici fiscale. Indiscutabil că întreprinderile mici și mijlocii sunt motorul dezvoltării economiei din punct de vedere al inițiativelor, adaptabilității la strategii. Aceste întreprinderi trebuie susținute și statul o face prin diferite proiecte. Totodată, dacă noi venim cu o normă fiscală, noi vrem să credem că ea are un impact asupra întregii economii, indiferent dacă aici vorbim despre cota zero la impozit sau amortizarea accelerată”, a spus Veronica Sirețeanu.
Referindu-se la impedimentele pe care politica bugetar-fiscală propusă spre aprobare le pune în calea dezvoltării economice, Veronica Sirețeanu a declarat că au fost câteva concepte intens discutate cu autoritățile publice, printre acestea se numără introducerea prețurilor de transfer și noul cod vamal.
„Vorbim despre introducerea prețurilor de transfer. Republica Moldova este unica țară din regiune care nu are implementat acest mecanism. Acesta ar presupune că atunci când două companii din cadrul aceluiași grup tranzacționează, trebuie să o facă la un preț de piață, să n-o facă la prețuri mai mici. Odată cu obținerea statutului de țară candidată la UE, noi va trebui să implementăm acest concept. Iată aici, conceptul propus de autorități avea foarte multe semne de întrebare. Conceptul făcea referință aproape la fiecare pas că se va implementa în modul stabilit de guvern, dar noi nu aveam de unde să știm ce va stabili guvernul”, spune ea.
Veronica Sirețeanu menționează că multe concepte noi din politica bugetar-fiscală sunt bune pe hârtie, dar mai greu de implementat. De aceea este nevoie de mai mult timp pentru a reuși ca mediul de afaceri și restul categoriilor vizate să se poată adapta la noile reguli și mecanisme.
„Conceptul privind introducerea prețurilor de transfer era prevăzut să fie pus în aplicare începând cu 1 ianuarie 2023, adică pe 11 noiembrie noi am fost anunțați că un astfel de concept, care înseamnă un efort foarte mare din partea mediului de afaceri, urmează a fi pus în aplicare peste două luni. Asta a stârnit foarte multe emoții. La moment noi avem promisiunea că el urmează a fi pus în aplicare cu un an întârziere, adică avem un an pentru adaptare. Cu titlu de informare, nicio țară nu a prevăzut mai puțin de doi ani pentru adaptare. România a avut nevoie de opt ani pentru a-și cizela toate măsurile. Serviciul fiscal și-a luat angajamentul să poată recalifica orice tranzacție, dar nu a spus că doar în contextul prețurilor de transfer, dar recalificare în orice situație. Asta înseamnă că vine un inspector fiscal și ar putea crede că ceva nu e bine și pe loc poate să recalifice, iar agentul economic ar putea doar prin judecată să demonstreze că nu e așa”, a adăugat ea.
În cazul noului cod vamal, Veronica Sirețeanu susține că s-a solicitat amânarea cu un an a punerii lui în aplicare, deoarece este nevoie de mai mult timp pentru a testa toate mecanismele. Astfel, dacă se va ține cont de doleanțe, noul cod vamal va intra în vigoare la 1 ianuarie 2024, dar nu la 1 ianuarie 2023.
Vorbind despre măsurile de susținere a salariaților, Veronica Sirețeanu a precizat că, deși statul este cel mai mare angajator din Republica Moldova, totuși, cel mai extins și care încearcă să ofere salariile cât mai competitive pentru ca oamenii să nu plece la muncă peste hotare este sectorul privat. Astfel că este foarte important ca cei care elaborează politicile bugetar-fiscale să țină cont de impactul asupra tuturor, atât a celor din sectorul privat, cât și din sectorul bugetar.
„Este foarte bine că vorbim de anumite elemente care fac parte din pachetul social, putem vorbi de acele tichete de masă a căror valoare a crescut. Un alt proiect foarte curajos ține de serviciile alternative de îngrijire a copiilor, atunci când mamele pot ieși la muncă și să-și lase copii în îngrijirea creșelor sau a persoanelor specializate. Este vorba despre un ajutor pentru persoanele angajate, pentru perioada rece a anului. Este vorba despre ceea ce dă statul pentru sectorul public, la fel a cerut și sectorul privat. Asta nu înseamnă că fiecare agent economic va avea posibilitatea să-și ajute angajații, dar noi trebuie să le dăm această posibilitate. Ceea ce nu a conținut politica fiscală, dar noi ne-am așteptat foarte mult, ține de anumite elemente care să targheteze direct achitarea salariilor în plic”, a adăugat Veronica Sirețeanu.
Dezbaterea publică cu tema „Politica bugetar-fiscală și bugetul 2023: formă și conținut în abordare” este ediția a 270-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.