În R. Moldova sunt înregistrate foarte puţine cazuri de adresare în instanţe de judecată, deşi îngrădirea accesului la informaţiile oficiale este destul de frecventă. Or, cu cât societatea este mai democrată cu atât numărul adresărilor în judecată este mai mare, a declarat marţi, 21 februarie, preşedintele Centrului „Acces-Info”, Vasile Spinei (foto), în cadrul unei mese rotunde organizată cu prilejul lansării ghidului „Accesul la informaţie. Reglementări. Comentarii. Cazuri”.
În opinia sursei citate, numărul redus al adresărilor în judecată denotă neîncrederea cetăţenilor în instanţele de judecată din Moldova. O altă explicaţie ar fi tărăgănarea proceselor de judecată şi a executării deciziilor judecătoreşti, precum şi cultura juridică a cetăţenilor, afisrmă Vasile Spinei.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Victor Puşcaş (foto) este de părere că trecerea de la un sistem totalitar la unul democratic presupune funcţionarea a trei mecanisme juridice, precum libertatea presei, protejarea drepturilor fundamentale ale omului şi independenţa autorităţii judecătoreşti. „În sensul accesului la informaţie democraţia electronică la fel este un factor destul de important. Viitorul aparţine acestei surse de informare”, consideră Victor Puşcaş.
Potrivit vicepreşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi (foto), cetăţenii se adresează rar în judecată, deoarece nu-şi cunosc drepturile, dar nici nu au încredere în instanţele de judecată. În opinia lui, alt motiv ar fi acela că multe legi nu sunt clare şi sunt interpretate diferit.
Reprezentantul Centrului Independent de Jurnalism, Olivia Pârţac a menţionat în cadrul mesei rotunde, că accesul la informaţie este cea mai mare problemă a jurnaliştilor. Sursa citată consideră că nu cultura juridică a cetăţenilor este cauza neadresărilor în judecată, ci lipsa de timp şi bani, dar şi neîncrederea în instanţele judecătoreşti. Jurnaliştii nu sunt motivaţi să apeleze, deoarece scopul acestora este de a obţine anumite informaţii, dar procesele sunt tărăgănate mult timp şi chiar dacă au câştig de cauză, informaţia de care avea nevoie se dovedeşte a fi inutilă. Obţinerea unor despăgubiri şi sancţionarea funcţionarilor s-ar părea a fi atractive, dar ireale, a mai spus Olivia Pârţac.
Redactorul-şef al săptămânalului “Cuvântul” din judeţul Orhei, Tudor Iaşcenco, a declarat în cadrul aceluiaşi eveniment, că deşi a câştigat practic toate procesele în care s-a judecat, a pierdut entuziasmul de a se adresa în judecată. Potrivit lui, „autorităţile raionale îşi bat joc de legislaţia în vigoare şi nici nu există consilii raionale cu drept de vot”. „Ca să lupţi, trebuie să închizi redacţia şi să te ocupi doar de procedurile de judecată”.
Ghidul „Accesul la informaţie. Reglementări. Comentarii. Cazuri”,
face parte din proiectul „Asistenţa şi protecţia juridică a solicitanţilor de informaţie”. Aceasta este a şaptea publicaţie a Centrului „Acces-Info” şi conţine extrase din întreaga legislaţie care vizează accesul la informaţie, comentarii ale experţilor locali şi străini în acest domeniu. Partea a doua a ghidului vizează aspecte ale litigiilor strategice, precum şi descrierea a 10 cazuri de judecată, începând de la cereri până la decizia finală a judecăţii. De asemenea, sunt publicate recomandări în cazul violării dreptului la informare şi o listă de legi privind accesul la informaţie.
În R. Moldova sunt în vigoare 400 de acte normative cu prevederi ale accesului la informaţie.
