Datele sociologice arată că opinia publică este mult mai puternic formată de falsuri, decât de informații corecte diseminate în spațiul public. Clasa politică comunică cu societatea foarte prost la acest capitol și când îi este comod, însuși ea devine o sursă de informație eronată, pe care încearcă să o folosească în scopuri personale. Opinia a fost exprimată de Vasile Cantarji, sociolog la Compania Sociologică SBS-AXA, la dezbaterea publică „Atitudinea societății față de UE: motive obiective și manipulări politice și geopolitice. Situația din Moldova pe fundalul situației din Ucraina și Georgia”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit lui Vasile Cantarji, Moldova, în plan informațional este puternic dominată de producția mediatică din Federația Rusă, iar în încercarea de a afla pe ce se bazează omul când se declară pro-UE, se înțelege că cetățeanul mediu statistic cunoaște foarte puțin despre ce, sau pentru ce va vota la acel eventual referendum de aderare la UE. „Sunt mulți oameni care nu văd diferența dintre Uniunea Europeană și Uniunea Eurasiatică, pentru că, dacă îi întrebăm despre avantaje, nu sunt prea multe avantaje pe care cetățeanul mediu le vede de la integrarea în UE. E vorba despre piață de desfacere, multe locuri de muncă și locuri de muncă bine plătite. Avantajele integrării în Uniunea Eurasiatică sunt văzute din perspectiva gazului ieftin și locurilor de muncă în Federația Rusă. Foarte mulți cetățeni cred că Moldova rămâne dependentă de exporturile în Federația Rusă. Dacă sunt întrebați despre dezavantajele la integrarea în UE sunt menționați homosexualii, atacurile la familia tradițională – fake-uri promovate de anumiți politicieni. Pentru a remedia situația, statul trebuie să comunice sincer și deschis, ceea ce acum nu-i prea reușește, afirmă Vasile Cantarji.
„Comparând Moldova cu Georgia și Ucraina, trebuie de ținut cont că ambele state au trecut prin dezghețarea unor conflicte cu Federația Rusă. În Ucraina, balanța pro-UE s-a inversat tocmai urmare a conflictului dintre Rusia și Ucraina. În Moldova mentalitatea colectivă este puternic afectată de concurența a două valori: stabilitate și concurența în sine. Cei care sunt nostalgici după Uniunea Sovietică și tot ei sunt eurosceptici – deplâng stabilitatea pe care o țin minte din Uniunea Sovietică și urăsc concurența care-i plasează în dezavantaj față de alții și în mare dependență de stat”, precizează sociologul.
În altă ordine de idei, Vasile Cantarji spune că percepția publică cu privire la ceea ce este integrarea europeană, în mare parte se bazează pe mai multe falsuri generate de unul dintre actorii care se află în confruntarea geopolitică. El spune că, într-un studiu făcut în 2018, s-a constatat: „Consumul mediatic modelează puternic opinia cetățeanului față de integrarea UE și liderii străini. Analiza conținutului mediatic la capitolul lideri străini amintiți a fost Vladimir Putin urmat la distanță de Angela Merkel. De aceea moldovenii sunt foarte vulnerabili mediatic, pentru că Federația Rusă a dominat și și-a impus percepțiile față de sine, percepția pe care și-a dorit-o. Totodată, percepția publicului despre aportul partenerilor externi ai Republicii Moldova este puternic distorsionată de volumul mediatic predominant rusesc în Republica Moldova, or, ajutorul acordat de Rusia în combustibil pentru fermierii din Găgăuzia a creat o percepție mai mare de ajutorare din partea Federației Ruse, decât investițiile de milioane ale UE”. Sociologul crede că toate țările din regiune stau prost la capitolul comunicare a ceea ce înseamnă UE și de ce trebuie să tindem încolo.
Vasile Cantarji a mai declarat că, în ultimii ani, în sondaje se înregistrează tot mai mare ponderea celor care spun că la un eventual referendum ar vota pentru unirea cu România. „Doar că acest lucru este cumva manipulator utilizat de unii politicieni, pentru că unii încearcă să prezinte acest lucru ca un pericol pentru statalitatea țării, alții încearcă să facă carieră politică pe unionism. În realitate, cetățeanul este mult mai abil în unele situații, decât politicienii care încearcă să exploateze unionismul. Este vorba despre tabăra unionistă din Moldova, care, când este întrebată care este atitudinea față de o anumită țară – 60-70% au o atitudine pozitivă față de România ca stat, iar întrebați despre un ipotetic referendum de unire cu România, doar peste 30% spun că ar vota pentru unirea cu România”.
Dezbaterea publică „Atitudinea societății față de UE: motive obiective și manipulări politice și geopolitice. Situația din Moldova pe fundalul situației din Ucraina și Georgia”, este ediția a 185-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.
