Situația în care se află astăzi Republica Moldova cere o poziție clară vizavi de doctrina social-politică care trebuie promovată în ţară, pentru a asigura o înțelegere clară privind dezvoltarea de mai departe a statului. A elimina geopolitică din Republica Moldova înseamnă a şterge un segment de politică extrem de important. Pentru Republica Moldova acest lucru ar însemna să renunțe la integrarea europeană. Oamenii trebuie să înțeleagă faptul că, fără a conștientiza acest aspect al dezvoltării statului, nu se poate obține ceea ce se dorește.
Declarația a fost făcută de către Valeriu Ghileţchi, președintele Grupului parlamentar al popularilor europeni la dezbaterile publice cu tema: „Poziția de start a formațiunilor politice și eventualilor candidați independenți pe platformă pro-europeană oficială în prag de an electoral”, ediția a 84-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN. Valeriu Ghileţchi susține că astăzi Republica Moldova se află într-o situație economică destul de dificilă, iar în acest sens statul are nevoie de liberalizarea pieței și atragerea investițiilor, acțiuni care pot fi realizate doar prin europenizare.
Potrivit lui Valeriu Ghileţchi, Partidul Popular European din Moldova își va menține poziția privind susținerea parcursului european al Republicii Moldova, deoarece este o cale pe care au fost obținute anumite progrese în beneficiul ţării și trebuie continuată. „Pentru noi, integrarea europeană rămâne prioritate atunci când se vorbește de poziționarea politică a partidului în campaniile electorale și în activitatea pe care o are în prezent în legislativ. Aproprierea de spațiul european oferă mai multe securitate, mai multă siguranță, mai multă certitudine și perspectivă pentru un trai mai bun”, a spus deputatul.
Deputatul a comentat declarațiile președintelui Igor Dodon pe marginea Summitului Parteneriatului Estic. În opinia lui Valeriu Ghileţchi, șeful statului mai degrabă reprezintă interesele Federației Ruse decât interesele Republicii Moldova. „A merge pe calea integrării europene nu înseamnă a fi împotriva Federației Ruse. Înseamnă o cale de dezvoltare și modernizare a Republici Moldova, ridicarea nivelului de bunăstare. E nevoie să avem o poziție foarte clară unde vedem Republica Moldova peste cinci sau zece ani. Eu o văd ca parte a comunității europene”, s-a arătat convins Valeriu Ghileţchi.
Potrivit deputatului, pentru PPEM singurii oponenți politici sunt cei care se opun integrării europene a Republicii Moldova, toţi ceilalţi au statut de concurenţi electorali. Valeriu Ghileţchi a spus este regretabil faptul că unele partide pro-europene extraparlamentare lovesc în partidele pro-europene parlamentare, iar acest pas este unul greșit deoarece fragmentează electoratul pro-european. Valeriu Ghileţchi recomandă acestora să se abțină de la astfel de acțiuni, deoarece va fi nevoie de dialog între toate formațiunile politice pro-europene după alegerile din 2018. „Eventual, dacă vom accede în Parlament, vom fi deschiși pentru discuții pentru a forma o majoritate parlamentară pro-europeană”, a declarat deputatul.
Potrivit lui Valeriu Ghileţchi, în Republica Moldova campaniile electorale sunt foarte dure, iar uneori nu ajută nici turul doi ca să aibă loc negocieri și să fie susținut un candidat comun. „Am vrea ca în campania care vine să avem mai multă înțelegere cu partidele care susțin integrarea europeană a Republici Moldova. Suntem la un punct de răscruce. Integrarea europeană nu este ireversibilă în ţara noastră. E nevoie de mai mult dialog, înțelegere şi maturitate politică în acest sens”, crede Valeriu Ghileţchi.
Dezbaterile publice „Poziția de start a formațiunilor politice și eventualilor candidați independenți pe platformă pro-europeană oficială în prag de an electoral”, ediția a 84-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel. Aceasta este cea de-a patra și ultima dezbatere din mini-cilul desfășurat de IPN zilele acestea cu participarea reprezentanților formațiunilor politice de pe patru platforme politice de bază.
