Temelia unor domenii, care funcționează și astăzi, printre care cel social, educațional, de sănătate, a fost pusă încă în perioada anilor 1998-2001, inclusiv cu sprijinul Partidului Democrat. În aceeași perioadă, cei 24 de deputați, pe care îi avea Partidul Democrat în Parlamentul de atunci, au oferit un sprijin politic „așa-zisului guvern pragmatic”, condus de Ion Sturza”. Declarația a fost făcută de Valentina Buliga, vicepreședinta Partidului Democrat din Moldova, președinta Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Independența: pași înainte și pași înapoi, în viziunea partidelor care au deținut și dețin funcții de conducere în stat”, ediția a 93-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și radio Moldova.
Deputata susține că PDM a participat la consolidarea Independenței de-a lungul anilor, în diferite formule, atât la guvernare, cât și în opoziție. În perioada anilor 2005-2009, PDM a fost în opoziție, însă și atunci formațiunea a jucat un rol important. „Au existat declarații, strategii, legi votate de o sută de deputați, fapt ce demonstrează că ideea națională, proclamată la acea etapă și anume integrarea europeană a Republicii Moldova, unea deputații, indiferent din ce partide făceau parte aceștia”, a spus ea.
Valentina Buliga consideră că 27 de ani de Independență au fost cu greutăți, pe alocuri cu oportunități care nu au fost folosite, cu greșeli și cu reușite, dar din care trebuie trase concluzii și de mers mai departe. „Cu adevărat, 27 de ani pentru o țară este prea puțin, dar oricum este o parte din istoria modernă a Republicii Moldova și este nevoie de o istorie scrisă a anilor parcurși”, a spus vicepreședinta Partidului Democrat din Moldova.
Valentina Buliga își amintește anul 2009 când a avut loc prima ședință a celor patru formațiuni politice care au constituit Alianța pentru Integrare Europeană 1, au votat Guvernul și că a făcut parte din el. În opinia sa, s-au reușit multe, chiar dacă au fost greșeli, criză politică sau anumite procese pe care trebuie să și le asume fiecare formațiune în parte: „pentru că unii care au deținut funcții importante și care trebuiau să implementeze reforme, să fortifice instituții, astăzi critică”. Parlamentara a mai spus că, începând cu ianuarie 2016, PDM, alături de alți colegi, și-a asumat întregul proces de dezvoltare și de modernizare a Republicii Moldova și determinarea de a face acest lucru este una maximă, iar schimbările sunt vizibile.
„Personal cred că, pe parcursul celor 27 de ani de independență, lipsa unei idei naționale, unui model de stat pe care dorim să-l dezvoltăm, a dus la comiterea unor greșeli, la manipulări, la eșecuri pe care urmează încă să le ierte cetățenii celor care le-au comis. Important este că din aceste greșeli să facem concluzii, să înțelegem că Republica Moldova este țara în care trăim, trebuie să o dezvoltăm, țara unde vrem să se reîntoarcă moldovenii acasă. Dacă conceptul de idee națională ne-ar fi unit pe toți, poate astăzi Moldova avea un alt nivel de dezvoltare, democrație și bunăstare”, conchide Valentina Buliga.
Deputata menționează că își dorește ca luptele politice să se facă în campaniile electorale, iar reformele și problemele să se evalueze pragmatic. Ea mai spune că toate eforturile făcute în 2016, 2017, și actualmente de către PDM, au permis să nu se blocheze niciun proiect social, precum creșterea de salarii sau plățile de alocații. Totodată, numărul plecărilor peste hotarele Republicii Moldova s-a micșorat sau chiar s-a oprit. De aceea, actualul Guvern a venit cu o abordare sistemică, de a crea condiții și a oferi posibilitatea cetățenilor să rămână acasă prin dezvoltarea infrastructurii, educației, accesului la servicii etc.
Dezbaterea „Independența: pași înainte și pași înapoi, în viziunea partidelor care au deținut și dețin funcții de conducere în stat”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
