Valentin Eșanu, fost deținut politic, solicită conducerii țării să vină cu prevederi legale prin care persoanele vinovate de condamnările Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului să fie trase la răspundere. Într-o conferință de presă la IPN, el a făcut publică o listă a persoanelor pe care le consideră vinovate de încălcarea drepturilor sale, constatată recent într-o decizie CEDO. Printre aceștia se numără procurori, judecători din diferite instanțe, ofițeri de urmărire penală.

Valentin Eșanu a fost reținut în anul 2017 într-un dosar deschis pentru evaziune fiscală și spălare de bani. A fost eliberat în 2019, iar în 2020 cauza penală a fost clasată. S-a întâmplat după ce Procuratura a luat act de Raportul APCE și declarațiile unor organizații neguvernamentale, activiști civici, reprezentanți ai partidelor politice, dar și adresările parvenite pe adresa procurorului general din care rezulta o listă de dosare care ar reprezenta rezultatul unor comenzi politice.

În cadrul conferinței, Valentin Eșanu a avut un mesaj de recunoștință adresat Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Potrivit lui, dacă nu era echipa de la Delegația UE, ar fi fost arestată și soția sa, care a fost supusă constant intimidărilor. Valentin Eșanu a adus mulțumiri și reprezentanților ambasadelor statelor UE acreditate la Chișinău că nu au rămas indiferenți și au participat la ședințele de judecată.

Acesta a făcut apel la conducerea țării să revină la proiectul de lege care prevede sancționarea celor care se fac vinovați de condamnarea Republicii Moldova la CEDO. În opinia sa, persoanele vinovate sunt cele care trebuie să suporte sumele stabilite pentru recuperarea prejudiciului cauzat victimelor fărădelegilor, și nu cetățenii prin contribuțiile lor la bugetul de stat. Acesta a mai spus că banii pe care statul urmează să-i acorde ca urmare a deciziei CEDO îi va plăti unui birou de avocați care să se ocupe de tragerea la răspundere a persoanelor vinovate în cauza sa.

CEDO a constatat că lui Valentin Eșanu i s-a încălcat dreptul de a nu fi reținut și arestat arbitrar, dreptul de a fi eliberat în timpul procedurii, dar și dreptul de a contesta într-un recurs arestul preventiv. Mai grav, spună apărătorii, este că procurorii ar fi separat intenționat cauze penale în proceduri diferite pentru a eluda prevederile constituționale care interzic deținerea în stare de arest mai mult de 12 luni.

Apărătorii mai spun că problema arestului în Republica Moldova, chiar dacă acum în societate se vorbește mai puțin despre aceasta, a rămas la fel de gravă. Atât procurorii care solicită aplicarea exagerată a arestului, cât și judecătorii care dau curs acestor demersuri, nu poartă vreo răspundere și își continuă activitatea nestingherit.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.