Istoria sugerează destule motive pentru declanșarea războiul Rusiei în Ucraina, dar și calapoade de revenire la normalitate, la încetarea ostilităților. În acest sens, se știe că prima încercare de refacere a unui imperiu datează cu secolul VI, iar Vladimir Putin e tentat de veleități similare peste secole de experiență umană. Despre aceasta a vorbit Valentin Constantinov, doctor habilitat în istorie, în cadrul dezbaterii publice „Relațiile moldo-ucrainene și moldo-ruse de-a lungul veacurilor și până la războiul dintre cele două state”, care a avut loc la Agenția de presă IPN.
Elementul de povață este că toate tentativele au eșuat, destrămarea imperiilor durând mai mult sau mai puțin timp, cu efecte mai mult sau mai puțin puternice. „Și această tentativă va eșua, deoarece procesualitatea și finalitatea istorică ne duc spre această concluzie... S-a spus că Putin a crezut, dar eu aș face o comparație între ceea ce înseamnă regim democratic și regim autoritar. Putem face referință inclusiv la Republica Moldova, unde toți politicienii se ceartă – dar asta și înseamnă regim democratic. Altceva e un regim despotic, cum e al lui Vladimir Putin. El s-a înconjurat cu oameni, care îi vorbeau aceea ce voia să audă, s-a detașat de realitate și a comis o greșeală fatală”, a spus Valentin Constantinov.
Istoricul consideră că greșeala liderului rus vizează nu numai Ucraina, dar și propria-i țară și alte țări. „Consecințele războiului rușii le vor resimți în scurt timp. Deocamdată, nu cred că se simt foarte afectați”.
Reflectând despre soluțiile care ar putea fi sugerate de experiența istorică, vorbitorul a relevat că „toată lumea dorește să se instaureze pacea. Dar în viziunea lui Putin și a patriarhului Kirill pacea ar însemna ca ucrainenii să iasă cu mâinile ridicate sus și să accepte condițiile impuse de Vladimir Putin. Tot așa, și Europa, și America să accepte... În acest context, aș vorbi despre noțiunea de conștiință națională. În 2014 ucrainenilor nu le-a ajuns conștiință națională ca să lupte pentru Crimeea. Astăzi ucrainenii sunt gata să-și dea viața pentru țara lor: asta e conștiință națională”, a relevat istoricul.
Vorbind despre sursele conștiinței naționale a ucrainenilor, istoricul a relevat inclusiv rolul suceveanului Petru Movilă (1596 – 1646). „Noi nu știm ce-ar fi fost cu această conștiință națională a ucrainenilor, dacă nu era Petru Movilă. El a ajuns mitropolit al Kievului (al Galiției și al întregii Rusii – n.r.), a înființat celebra Academie Movileană de la Kiev, unde a fost instruită o parte considerabilă a intelectualității ucrainene care a promovat ortodoxismul în acest spațiu”. Totodată, Valentin Constantinov a amintit că în Secea Zaporojană și-au găsit refugiu și ocupație mulți descendenți ai plaiului nostru, mulți ajungând și pe post de căpetenii.
Generalizând, istoricul a relevat că relațiile între spațiul românesc și cel ucrainesc au fost pe parcursul timpului multiple și complexe, iar contribuțiile – considerabile din ambele părți. „Chiar mișcarea naționalistă a lui Bandera a prins rădăcini și s-a dezvoltat, mai ales, în spațiile de conlocuire mixtă româno-ucraineană”.
Dezbaterea publică la tema „Relațiile moldo-ucrainene și moldo-ruse de-a lungul veacurilor și până la războiul dintre cele două state”, organizată de IPN, a fost ediția a 245-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
