Valentin Constantinov: Cultul personalității lui Stalin a fost demascat în 10 ani


Violența, teroarea și organele represive caracterizează regimurile dictatoriale. Este opinia istoricului Valentin Constantinov și a fost expusă în timpul unui interviu la Agenția de Presă IPN. Potrivit istoricului, regimurile dictatoriale se nasc în societățile sărace, în care principala preocupare a oamenilor este supraviețuirea, iar revoluțiile se nasc în societățile unde există o clasă de mijloc capabilă să pună la îndoială acțiunile guvernării, notează IPN.

Istoricul Valentin Constantinov spune că prin intermediul propagandei, a terorii și represaliilor, Iosif Stalin a fost transformat într-un părinte al națiunii, iar după moartea lui Stalin distrugerea acestui mit a durat, cel puțin, 10 ani.

„Când s-a demascat cultul personalității lui Stalin, au fost câteva etape ale demascării, întregul proces a durat aproximativ 10 ani. În 1953 este arestat Beria și lui i se pune în cârcă tot ce s-a făcut rău, dar Beria a fost cel care chiar a temperat aceste represalii. Mult mai târziu Stalin chiar a fost scos din mausoleu. Deci, a fost nevoie de 10 ani pentru reversul gândirii critice. O vreme se credea că dacă moare Stalin, mor toți și doar mai târziu oamenii au început să creadă că Stalin era un călău”, a spus doctorul habilitat în istorie Valentin Constantinov.

Istoricul mai spune că Federația Rusă este un regim autoritar în care este oprimată orice tentativă de opoziție veritabilă. Potrivit lui Constantinov, cu cât nivelul de trai al populației este mai redus, cu atât oamenii acceptă mai ușor practicile dictatoriale.

„Violența și teroarea caracterizează regimurile dictatoriale, care, pentru a exista, trebuie să elimine orice opoziție. Nu există dictatură fără organe represive. În regimurile dictatoriale trebuie oprimată orice opoziție. Și în Federația Rusă există opoziție, dar e o opoziție controlată, căreia i se spune până unde are voie să critice. Cei care întrec limita, sunt eliminați. Există societăți în care există simpatie față de un astfel de regim. Adică oamenii se mulțumesc cu faptul că au un loc de muncă și nu mor de foame. Situațiile revoluționare intervin nu acolo unde lumea moare de foame și n-are nimic. Situația revoluționară apare atunci când apare o clasă de mijloc cu pretenții față de guvernare, iar guvernarea neglijează aceste pretenții”, a mai spus istoricul Valentin Constantinov.

Interviul la tema „De unde provine și ce efecte produce nostalgia după conducătorii dictatori și autocrați ai URSS?” este organizat de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „100 de ani de URSS și 31 de ani fără URSS: Nostalgia după Himere”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.