Unirea Republicii Moldova cu România nu poate fi făcută după modelul german, istoric
- 21.08.2012 10:02
- 854
- 2 minute(ă)
-
Istoricul Alexandru Moşanu, preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova în perioada 1991-1994, consideră că unirea celor două state româneşti, Republica Moldova şi România, nu poate fi făcută după modelul german, din 1989. Opinia a fost expusă în cadrul unei dezbateri publice cu tema: „Reunirea celor doua state germane – model de integrare euro-atlantică pentru Moldova, prin reunirea celor două state româneşti”, transmite Info-Prim Neo.
„Modelul german a fost bun pentru un anumit popor, pentru o anumită Europă şi pentru o anumită conjunctură internaţională. Acum nu ne putem conduce după acest exemplu. Poporul german este unul şi cel român este altul. De ce nu s-a realizat unirea atunci, în 1989. O bună parte din românii basarabeni nu au conştiinţă naţională. Sarcina noastră e să lichidăm consecinţele ocupaţiei sovietice”, a remarcat Alexandru Moşanu.
În cadrul conferinţei au fost prezentate rezultatele unui sondaj efectuat de către Centrul Român pentru Studii şi Strategii. Potrivit sondajului, peste 87% din locuitorii României îşi doresc unirea, iar aproape 72% din respondenţi consideră că limba vorbită de basarabeni este română şi că ei sunt în primul rând români.
Potrivit lui Alexandru Moşanu, rezultatele sondajului sunt încurajatoare, dar trebuie să se ţină cont de atitudinea claselor politice din ambele state. „Avem nevoie şi de un sistem educaţional bazat pe valorile naţionale româneşti. Cetăţenii noştri trebuie să înţeleagă clar cine sunt ei. Fără unionism şi românism, suntem sortiţi pieirii. Dacă nu vom menţine flacăra românismului, în câţiva ani basarabenii vor dispărea”, a declarat Alexandru Moşanu.
În contextul vizitei la Chişinău a cancelarului german, Angela Merkel, pe 22 august, participanţii la dezbateri au spus că înaltul oficial ar putea comunica informaţii preţioase din experienţa statului său, întrucât, spun ei, unificarea Germaniei nu este produsul unor înţelegeri imperialiste, ci a dorinţei populaţiei de a fi împreună.
