În comunitățile rome din Republica Moldova, fata are responsabilitatea să facă mâncare, să aibă grijă de casă și să facă copii, iar uneori tot ea este cea care aduce bani în casă. Școala nu se prea înscrie în acest circuit. Fata crește cu ideea că viața ei se reduce la familie, exact ca în cazul mamei sale, menționează activista Victorina Luca, membră a Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării. De Ziua Internațională a Romilor, UNFPA vine cu mesajul că studiile pot pune capăt unor practici dăunătoare. Sunt necesare investiții în educație și schimbarea normelor sociale, pentru a elimina atitudinile negative și a susține fetele să facă propriile alegeri cu privire la viața și corpul lor. Și acest lucru este dovedit și de istoria familiei Ianei Duminică din satul Chetrosu, Drochia, transmite IPN.
După ce a absolvit cu succes gimnaziul, Iana Duminică a fost admisă la liceu. Tânăra spune că o căsătorie nu face parte din planurile ei pentru următorii câțiva ani. Prioritate sunt studiile, iar familia sa o susține. Nici mama, nici bunicii nu insistă ca tânăra să se căsătorească la fel de devreme ca alte femei rome.
Mama Ianei, Ada, a absolvit doar opt clase, iar bunica, doar trei. Pe când era de vârsta fiicei sale, Ada Duminică se visa asistentă medicală. Imediat după gimnaziu, a depus actele la Colegiul de Medicină din Bălți, dar nu a trecut concursul. A revenit acasă, la părinți, dar nu a mai mers la școală, rămânând să ajute la gospodărie și la îngrijirea fraților mai mici. Avea doar 17 ani când s-a căsătorit, mariajul fiind aranjat de părinții săi și cei ai mirelui. Pe viitorul soț aproape că nu l-a văzut până în ziua nunții. „Așa erau obiceiurile atunci, fetele rome stăteau mai mult acasă, nu ieșeam la distracții, la discotecă, nicăieri. La căsătorie, pe mireasă nu o prea întreba nimeni dacă e de acord sau nu”, povestește Ada.
Căsnicia s-a destrămat la fel de repede cum a fost pusă la cale – a durat doar jumătate de an. Anii de după divorț au fost singurii în care femeia a reușit să investească în dezvoltarea profesională – a însușit profesia de croitoreasă. De cel de-al doilea soț, cu care a făcut cunoștință prin intermediul unor prieteni, Ada își amintește fără tragere de inimă – viața de familie era frecvent condimentată de certuri și bătăi violente. A decis să pună punct căsniciei când a înțeles că violența o marca nu doar pe ea, dar și pe copil. „Am hotărât să plec de acolo și să îmi cresc singură copilul. Le încurajez și pe alte femei să nu rabde, să nu rămână lângă soț dacă sunt bătute, umilite. Sunt sigură că te poți descurca pe cont propriu. Când ești bătută îți pierzi sănătatea și chiar îți poți pierde viața”, spune femeia.
Ada recunoaște că succesele fiicei sale o încurajează să investească și în propria dezvoltare. Este decisă să se înscrie la cursuri de limbi străine, ar vrea să își perfecționeze franceza pe care o cunoștea bine când era elevă, dar și să urmeze școala auto. „Studiile sunt importante mai ales pentru o femeie – ca să nu umble cu vânzarea cum umblă alții. Ea trebuie să aibă o profesie, să aibă o bucată de pâine mai ușoară. Vedeți cum e în ziua de azi – ai lucru, ai din ce trăi, te descurci. E tare important să ai sursa ta de venit, să nu depinzi de nimeni. Dacă te măriți, nu mai înveți, apar alte griji”.
Potrivit unui raport UNFPA, în Europa de Est și Asia Centrală căsătoria timpurie este, în general, ilegală și în scădere, dar încă se mai practică pe scară largă în anumite zone. În unele țări, până la 15% dintre femei s-au căsătorit înainte de a împlini 18 ani, iar în unele comunități una din două femei s-a căsătorit fiind copil.
.
