COMUNICAT DE PRESĂ
Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD) şi Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte au organizat astăzi conferinţa de presă cu genericul „Unde sunt femeile? Ce ne propun bărbaţii? Ce scrie presa?”.
În cadrul conferintei de presa a fost prezentată o sinteză a monitorizarii de gen în campania electorală pentru Alegerile Locale din 5 iunie, 2011, realizate de către CPD şi experţi pe următoarele segmente:
ü Dimensiunea de gen în listele de candidaţi ale concurenţilor electorali (după modificarile operate de unele partide politice);
ü Problematici de gen în programele electorale ale concurenţilor electoralicare candidează pentru funcţia de Primar General al mun. Chişinău;
ü Aspecte de gen ale reflectării activităţii concurenţilor electorali în presa scrisă.
Monitorizarea de gen efectuată de CPD se realizează în scopul sporirii sensibilităţii de gen şi culturii electorale ale concurenţilor electorali, mass-media şi societăţii în întregime, într-un demers exhaustiv de creştere a rolului femeii în societate şi de consolidare a unei democraţii paritare în Republica Moldova.
Principalele constatări ale monitorizării efectuate de CPD sunt următoarele:
Listele de candidaţi analizate (din eşantionul studiului):
Femeile continuă să fie sub-reprezentate în listele de candidaţi, atît la nivel local, cît şi municipal, pentru funcţiile de primar şi conslier.
1) Din numărul total de candidaţi la funcţia de primar, la nivel naţional, femeile reprezintă doar 17,7% din totalul eşantionul (mai puţin comparativ cu Alegerile Locale din 2007, cînd ele reprezenentau 23,5%), iar pentru mun. Chişinău – 23,1%.
2) Cel mai mare număr de candidate la funcţia de primar au fost desemnate de către: PDM (24,7%), PCRM (19,8%), PL (17,7%) şi PLDM (13,1).
3) Printre candidaţiii independenţi din eşantionul studiului, femeile reprezintă 18,6%.
4) Printre candidaţii la funcţiile de consilier raional/ municipal, femeile reprezintă doar 28%, în timp ce pentru consiliile locale – 33,7% (mai puţin, comparativ cu anul 2007, cînd ele erau în proporţie de 33,2% şi respectiv 34,6%).
5) În primele 5 poziţii, femeile reprezintă doar 21,6% pentru funcţia de consilier raional/ municipal, şi 29,5% - pentru cea de consilier local. La nivelul mun. Chişinău – 32,7%.
Platformele concurenţilor electorali pentru funcţia de primar al mun. Chişinău:
Ofertele electorale ale concurenţilor pentru funcţia de primar al mun. Chişinău se caracterizează printr-un grad înalt de opacitate de gen:
1) Situația de la analiza platformelor electorale folosite în alegerile parlamentare anticipate din 2010, se repetă, nici un partid sau candidat nu manifestă vreun angajament de a consolida politicile și cadrul instituțional de egalitate de gen.
2) Egalitatea de gen ca valoare politică directă sau subsumată respectării drepturilor omului, este prezentă în statutul și/sau programele electorale a 4 partide (PDM, PL, PLDM și PSD), ceea ce demonstrează încă o dată că este realitv ușor ca partidele să declare respectarea anumitor principii, însă este mult mai dificil să fie puse în practică.
3) Cuvintele ”femei” și ”bărbați” aproape că nu sunt folosite; este vorba doar despre cetățeni, familii, pensionari, persoane defavorizate, tineri, copii. Însă toate aceste grupuri sunt formate din femei și bărbați, fete și băieți, cu nevoi și interese diferite.
4) Specificațiile legate de sănătate și infractura aferentă, indemnizații pentru naștere, educație și infrastructura aferentă, etc. sunt dintre cele mai frecvente prevederi care apar în programele electorale și vizează clar femeia în calitate de mamă. De asemenea, o bună parte din proiectele de infrastructură sensibile la gen (alimentare cu apă, canalizare, gazeificare) vizează în ultimă instanță tot viața privată a femeilor, de data aceasta în calitate de persoane care au în grijă gospodăria și treburile casnice.
5) În ceea ce privește politicile economice locale sensibile la gen, principiile egalității de gen nu sunt (re)cunoscute ca atare, un singur candidat, de fapt, candidată, vorbește despre promovarea afacerilor femeilor la nivel local (Vitalia Pavlicenco – PNL) și, în general, acesta este unul dintre criteriile unde se vorbește doar despre crearea de locuri de muncă.
6) Combaterea violenței domestice prin dezvoltarea de infrastructură viabilă și oferirea de servicii de calitate victimelor violenței nu se află printre prioritățile nici unui candidat.
7) Implicarea comunității în planificarea urbanistică și în luarea luarea deciziilor este atinsă mai mult sau mai puțin de doar jumătate dintre candidați (Igor Dodon – PCRM, Vitalia Pavlicenco – PNL, Radu Bușilă – PPCD, Valeriu Pleșca – BeFT și Victor Bodiu – PLDM).
8) În concluzie, cu o variație de la 0.2 (Marcel Darie - PLD) la 5,4 puncte (Victor Bodiu – PLDM, ieşit din cursă ulterior efecturăii acestei analize), dintr-un total de 10 puncte, programele celor 10 candidați la Primăria Muncipiului Chișinău nu sunt tocmai prietenoase față de respectarea principiilor egalității de gen și a considerării în egală măsură a nevoilor și intereselor femeilor și bărbaților în contextul unei dezvoltări urbane durabile.
Presa scrisă (9 publicaţii, monitorizate în perioada 5 – 20 mai):
Femeile continuă să fie mult mai puţin vizibile în presa scrisă, decît bărbaţii, în perioada campaniei electorale.
1) Femeile sunt reprezintate în proporţie de doar 7% din totalul imaginilor care însoţesc textele din publicaţii, în timp ce imaginile cu bărbaţi constituie 46%.
2) Analiza acţiunilor pe care le fac protagoniştii imaginilor care însoţesc textele evidenţiază faptul că 33% dintre femeile prezentate pozează, în timp ce doar 18% dintre bărbaţi fac acelaşi lucru. Totodată, 18% dintre femei zîmbesc în imagini, şi doar 3% dintre bărbaţi sunt prezentaţi astfel. Vorbind sunt prezentate femeile în 10% dintre ilustraţii, şi 5% bărbaţi.
3) Din totalul imaginilor care reprezintă publicitate electorală 13% sunt cu femei şi 30% - reprezintă bărbaţi.
4) În textele publicaţiilor, femeile apar ca şi protagoniste în proporţie de 6%, în timp ce bărbaţii – 68%. (texte neutre sunt 12 şi cele mixte - 14)
În acest context, este important să accentuăm faptul că dincolo de lipsa de respectare a femeilor care activează în partidele politice (exprimată cras prin numărul mic al acestora şi plasarea pe locuri cu mai puţine şanse de accedere în consiliu sau primărie), Republica Moldova şi-a asumat prin semnarea Declaraţiei Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, următorul aspect: Creşterea reprezentării femeilor la nivelul de luare a deciziilor (de la 26,5% în consiliile locale în 2007 la 40% în 2015, de la 13,2% în consiliile raionale în 2007 la 25% în 2015, de la 18% femei primari în 2007 la 25% în 2015 şi de la 22% femei deputaţi în Parlament în 2005 la 30% în 2015) . Alegerile Locale din 5 iunie 2011 sunt ultimele alegeri pînă la data raportării.
Organizaţiile societăţii civile au prezentat un demers conjugat către Parlamentul Republicii Moldova, în care a fost solicitată desfăşurarea unor dezbateri parlamentare la tema includerii cotelor de reprezentativitate pentru femei, în Codul Electoral, dar cererea noastră a fost respinsă. Considerăm că este un imperativ evident să se introducă specificarea respectivă în Codul Electoral, ca şi măsură afirmativă temporară, deoarece scrutinele de pînă acum au scos în evidenţă faptul că femeile continuă să fie sub-reprezentate în listele de candidaţi (şi respectiv, în procesele de luare a deciziilor), avînd în vedere pregătirea lor profesională, motivaţia de a se implica, buna cunoaştere a problemelor comunităţii şi soluţii pentru acestea, precum şi faptul că în majoritatea partidelor acestea reprezintă jumătate dintre membrii partidelor.
Analiza campaniei electorale din perspectiva de gen este realizata în cadrul proiectului „Pledoarie pentru egalitate de gen în Alegerile Locale 2011”, cu suportul financiar al Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida/Asdi) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei (DANIDA). Proiectul implemententat de CPD se realizează în cadrul Coalitiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neaparat punctul de vedere al finanţatorilor.
Alexei Buzu, 241393
