Pentru a promova produse autohtone, 46 de antreprenori mici din diferite colțuri ale Moldovei au venit la târgul desfășurat în week-endul trecut în sectorul Râșcani din Chișinău. Mirosul de cașcaval, miere, fructe uscate și vinuri s-a împrăștiat prin tot sectorul și a ademenit cumpărătorii. Producătorii au precizat pentru IPN că se confruntă cu problema comercializării produselor autohtone și târgul îi ajută să își vândă marfa. Crizele, seceta și creșterea tarifelor i-au impus să majoreze într-o anumită măsură prețurile la produsele puse în vânzare, spun ei.
Antreprenoarea din Edineț Ina Macovei se ocupă de opt ani cu producerea zmeurei și a reușit să transforme hobby-ul într-o afacere de familie. Femeia are o plantație de zmeură și produce diferite lichioruri și dulciuri din această plantă. „Producem din zmeură băuturi alcoolice, dulceață, avem zmeură crudă cu zahăr, zmeura deshidratată. Anul acesta a fost greu cu comercializarea materiei prime, pentru zmeura proaspătă nu prea am avut piață de desfacere. Dar și roada a fost mai mică din cauza secetei, dar și s-a întârziat cu două săptămâni”, a spus producătoarea.
Victoria Poberejniuc produce cașcaval de tip suluguni în satul Bardar, Ialoveni. În gama largă de produse prezentate la târg se regăsește cosița de tip suluguni afumată și albă, bastonașe de tip suluguni, dar și brânza proaspătă de vaci. Producătoarea menționează că persoana care vrea să procure asemenea tip de cașcaval trebuie să atragă atenția la termenul de valabilitate. Dacă cașcavalul este ambalat în vacuum, el se păstrează două luni, dacă este despachetat - maximum cinci zile. După gust el trebuie să fie un pic sărat.
Producătoarea de cașcaval a spus că a venit pentru prima dată să comercializeze produse la târg. Ea colaborează cu magazine și restaurante cărora de obicei le vinde produsul său. Cașcavalul de frișcă merge la producerea pizzei, și untul natural se vinde bine. „Prețurile la toate cresc și, respectiv, producătorii sunt nevoiți să majoreze prețurile la marfă. Comparativ cu anul trecut, prețurile au fost mărite, dar nesemnificativ. Cele mai scumpe momentan sunt cosițele afumate”, a spus Victoria Poberejniuc.
Un alt antreprenor mic provine din satul Slobozia Mare, raionul Cahul. La sudul Moldovei Domnica Căpățină împreună cu soțul produc mai bine de 15 ani kavarma și brânza de oi. Potrivit femeii, kavarma este un produs natural specific zonei de sud a Moldovei și este făcut din carne de oi fiartă și condimentată cu ardei iute. Ea se păstrează timp de o lună, deoarece este fiartă în seul ei și păstrată la fel în seul ei care îi asigură o valabilitate mai mare. Antreprenorul spune că cea mai mare problemă la momentul actual este comercializarea mărfii. „Suntem nevoiți să venim la Chișinău ca să vindem produsele. Pe piața locală nu putem să vindem atât de multă marfă, majoritatea locuitorilor sunt plecați peste hotare, alții nu au bani. Noi trebuie cumva să acoperim cheltuielile”, a spus producătoarea.
Pentru a-și promova marfa, Mihai Măciucă, vinificator cu experiență de peste 40 de ani, vine în fiecare week-end la Chișinău din orașul Cricova unde o deține o afacere. Antreprenorul comercializează vinurile produse după tehnologiile naționale din soiuri autohtone și europene. Toate vinurile sunt produse din soiuri unice culese târziu. Vinificatorul produce cantități mici, câte 1000-3000 de sticle de fiecare soi. Oenologul produce și vinde singur vinurile, ceea ce reprezintă un efort colosal, dar în schimb el asigură calitatea ciclului de producere de la început până la capăt. „Lucrăm toată săptămâna și venim sâmbătă și duminică să vindem marfa. Târgurile acestea ne ajută să promovăm produsele. Oamenii încep să mă cunoască”, a spus el.
La târgul din sectorul Râșcani au fost prezentate și mai multe produse din miere, cum ar fi miere de mană și flori care se produce în perioada de secetă, miere de polifloră caracteristică pentru luna august, miere de tei, de mai, de salvie. A fost comercializată și miere cu adaosuri de cacao, cuișoare, ghimbir etc. Din cauza secetei, a lipsit miera de salcie, fapt ce a deranjat un pic cumpărătorii care au venit special de dragul acesteia.
Potrivit administratoarei târgului, Ina Castraveț, toți antreprenorii care sunt prezenți la târg dispun de documente oficiale de SRL-uri sau de gospodării țărănești. Persoanele care vând marfa handmade au un patent, iar cei care au produse alimentare neapărat au documentul eliberat de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.
Iarmaroacele cu produse și mărfuri autohtone organizate de Primăria municipiului Chișinău s-au desfășurat sâmbătă și duminică și în alte sectoare ale capitalei. În sectorul Botanica a avut loc Târgul Micilor Antreprenori, iar centrul capitalei a găzduit iarmaroace cu fructe și legume cultivate de producători autohtoni. În sectorul Buiucani a fost organizat târgul „EcoLocal”, cu produse alimentare și nealimentare ecologice. Pe strada Tiraspol, în preajma Gării, s-a desfășurat Târgul de vechituri. Cumpărătorii au avut posibilitate să procure produse și mărfuri autohtone de la ora 9.00 până la 18.00.