Femeile din Moldova nu cunosc organizaţii sau instituţii la care s-ar putea adresa în momentul în care ar fi victime ale situaţiilor de hărţuire sexuală. Aceasta este una dintre concluziile studiului „Fenomenul hărţuirii sexuale în R. Moldova” lansat de către Centru Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) în cadrul unei mese rotunde de vineri, 30 noiembrie.
Daniela Terzi-Barbăroşie, director executiv CPD a declarat că specificul basarabean al fenomenului hărţuirii sexuale constă în faptul că femeile tratează complimentele şi privirile din partea bărbaţilor ca pe nişte constatări ale calităţilor lor, spre deosebire de femeile din Statele Unite, unde pentru o frază bărbaţii sunt daţi în judecată. Această atitudine şi duce, de fapt, la perpetuarea fenomenului în Moldova, a subliniat Daniela Terzi-Barbăroşie.
Sursa citată a explicat că prin hărţuire sexuală se înţelege orice comportament nedorit, care constă în presiuni de natură sexuală exercitate asupra unei persoane - de la priviri şi atingeri nepotrivite, gesturi deocheate, limbaj sau glume cu conotaţie sexuală, îmbrăţişări şi sărutări nepermise la cererea de a întreţine relaţii sexuale cu promisiunea unei recompense sau folosirea ameninţărilor şi a forţei în acest scop.
Sondajul a scos la iveală faptul că studentele identifică într-o proporţie mai ridicată actele de hărţuire petrecute în anturajul lor. Potrivit directorul executiv al Companiei IMAS-INC, Paul Acatrini, aceasta se datorează faptului că studentele sunt mai informate în acest domeniu decât femeile care au primit educaţia în perioada sovietică, când însăşi noţiunea de sex era tabu.
Studiul arată că femeilor angajate li se întâmplă mult mai des să fie victime ale diverselor forme de hărţuire sexuală, situaţie care induce concluzia că mediul profesional din Moldova este într-o măsură mai mare decât cel universitar un loc unde femeile sunt agresate sexual.
În ceea ce priveşte consecinţele posibile ale hărţuirii sexuale, circa 90 la sută dintre femeile intervievate consideră că persoana hărţuită va fi bârfită de către colegi, 68% consideră că ar pleca singură de la locul de muncă, iar 39% că ar avea o majorare de salariu.
Mai mult de jumătate din femeile care au fost hărţuite nu au făcut decât să vorbească cu un coleg sau prieten, au sperat că lucrurile se vor rezolva cu timpul sau au încercat să discute cu persoana care le hărţuia.
Potrivit avocatului parlamentar Iurie Perevoznic, conceptul de hărţuire a fost pentru prima dată introdus în legislaţia din Moldova în 2006. Legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între bărbaţi femei, care face referire la hărţuire, prevede că angajatorul este obligat să întreprindă măsuri de prevenire a hărţuirii sexuale la locul de muncă, dar nu stipulează sancţionări pentru încălcarea acestei prevederi. Deşi nu cunoaşte cazuri de acest gen, avocatul a menţionat că lipsa unei practici judiciare şi a caracterului subiectiv al noţiunii de hărţuire face dificilă soluţionarea unor astfel de litigii.
Cercetarea a fost realizată de către Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS-Inc, la comanda CPD, cu suportul financiar al Institutului pentru o societate deschisă, al Fundaţiei Soros Moldova şi a Misiunii OSCE în Moldova.
