Tradiţional, în Moldova, înainte de alegeri, fie ele parlamentare, fie locale, se lansează o singură cercetare sociologică serioasă – Barometrul de Opinie Publică (BOP). În timpul ultimei campanii electorale din Franţa, pentru comparaţie, s-au făcut circa 300 de asemenea sondaje, adică mai multe companii sociologice au concurat acerb pentru a demonstra care dintre ele este mai precisă. La noi e invers. Iată de ce există o mare neîncredere când mai aproape de ziua votării apare un singur sondaj, iar după, se adevereşte că datele lui nu coincid întru totul cu voinţa alegătorilor. Este firesc să apară multe întrebări în acest context, mai ales cea dacă nu cumva aceste date sunt modificate în propriul interes electoral chiar de către cei, care controlează puterea. [Verdictul BOP - patru partide cu şanse] La 24 martie, cu mai puţin de două săptămâni înainte de scrutinul de la 5 aprilie, Institutul de Politici Publice (IPP) a prezentat BOP. Cele mai aşteptate cifre au fost, desigur, voturile pe care le-ar acumula concurenţii electorali, „dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri în Parlamentul R. Moldova”. Partidele au primit cu multă reticenţă rezultatele sondajului, în care lider rămâne a fi partidul de guvernământ. Pe de altă parte, autorii BOP spun că sondajul nu trebuie privit ca o prognoză electorală şi că opţiunile alegătorilor sunt în permanentă schimbare. Rezultatele BOP arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, Partidul Comuniştilor (PCRM) ar obţine 36,2% din voturile alegătorilor. Partidul Liberal Democrat (PLDM) ar obţine 8,3% din totalul respondenţilor. Alte formaţiuni care ar putea accede în Parlament ar fi Partidul Liberal (PL) – 8,2% şi Alianţa „Moldova Noastră” (AMN) – 5,4% (AMN este inclusă în lista partidelor cu şanse să intre în Parlament ţinând cont de marja de eroare de plus-minus 2,8%). Celelalte partide nu s-ar ridica la pragul electoral de 6%: Partidul Social Democrat (PSD) – 2,6%, Uniunea Centristă din Moldova (UCM) – 2,5%, Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD) – 1,4%, Partidul Democrat (PD) – 0,7%. [AMN: BOP este o clounadă care se repetă de la alegeri la alegeri] Preşedintele Alianţei „Moldova Noastră”, Serafim Urecheanu, a catalogat BOP drept o „clounadă politică care se repetă de la alegeri la alegeri”, iar instituţia care a comandat sondajul – organizaţie demult compromisă: „IPP şi Barbăroşie (Arcadie Barbăroşie, directorul executiv al IPP – n.r.) trebuie ignoraţi, pentru că sondajul realizat de ei nu este altceva decât o batjocură faţă de popor”. Potrivit lui Urecheanu, datele prezentate reprezintă dorinţele preşedintelui Vladimir Voronin şi ideologului PCRM, Mark Tkaciuk. „Ei înţeleg foarte bine că noi suntem principala forţă cu care trebuie să se lupte, de aceea încearcă să ne discrediteze”, a spus liderul AMN. Urecheanu a mai spus că AMN efectuează în permanenţă sondaje interne, iar situaţia pe care acestea o reflectă este cu totul diferită de cea prezentată de IPP. AMN stă cu mult mai bine pe poziţii decât este prezentat în sondajul IPP. Urecheanu a menţionat că nu va crede nici în exit-poll-ul efectuat de IPP la ieşirea de la votare, deoarece anterior aceştia au lansat rezultate înainte de închiderea secţiilor de votare, ceea ce contravine legislaţiei. Potrivit lui, în acest fel oamenii au fost induşi în eroare, deoarece au fost lansate rezultate din prima jumătate a zilei, când majoritatea voturilor se duc spre comunişti. Acesta a mai spus că, în caz de necesitate, va cere electoratului, împreună cu partidele politice de orientare democrată, să nu răspundă la nici o întrebare adresată la ieşirea de la urne. Pe de altă parte, directorul Centrului de Investigaţii Sociologice şi Marketing CBS-AXA (instituţie care a realizat sondajul), Ion Jigău, a declarat la lansarea BOP, că sondajul „nu este nicidecum o prognoză electorală, fiind că nu se cunoaşte care va fi comportamentul indecişilor”. „El poate servi drept bază sau sursă de informaţie pentru estimările experţilor”, a spus Jigău. Arcadie Barbăroşie a explicat că sondajul a fost realizat la începutul campaniei electorale ( 28 februarie – 14 martie) . Şi pentru că campania s-a activizat, au început dezbaterile electorale la posturile de radio şi televiziune, analistul presupune că numărul indecişilor a scăzut. „Preferinţele alegătorilor se manifestă oscilatoriu, în dependenţă de evenimentele care au loc”, a spus Barbăroşie. „Lucrurile nu s-au stabilizat încă. Sunt factori care nu pot fi măsuraţi. Bunăoară, nimeni nu poate măsura care va fi impactul majorării pensiilor de la 1 aprilie 2009, în contextul în care în Moldova sunt circa 630 mii de pensionari, alegători care votează preponderent pentru PCRM”, a spus şi Igor Boţan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă „Adept”. Potrivit lui, numărul indecişilor este mai mare decât înainte de alegerile din 2005. Atunci erau 20%, iar acum 27%. Analistul politic Igor Boţan explică ratingul scăzut al AMN-ului prin ceea ce el numeşte „schimbare sectorială” - electoratul de pe acelaşi sector electoral migrează de la un partid la altul. Astfel, PPCD ar alimenta ratingul PL-ului, PD – cel al PLDM, iar AMN – al celor două partide liberale: PL şi PLDM. Potrivit lui Boţan, la alegerile parlamentare precedente, din 2005, au existat două partide consacrate în Moldova, ratingul cărora a fost stabilit precis în BOP. Sondajul a arătat un rating de 46,7% pentru PCRM, care a acumulat la alegeri 46% din voturile valabil exprimate, iar PPCD a avut în sondaj un rating de 9,2% şi a acumulat la alegeri 9%. Totodată, Blocul Moldova Democrată (BMD) a avut în sondaj 16%, dar a înregistrat un rezultat mult mai mare – 28%. Analistul politic explică acest lucru prin faptul că BMD era o formaţiune nouă, în ascensiune, care a atras un număr mare de indecişi. Boţan susţine că la alegerile din 2009 sunt două astfel de formaţiuni ascendente – PL şi PLDM, ratingul cărora creşte de la sondaj la sondaj. Pe de altă parte, un alt partid liberal – AMN, este în descreştere. Analistul nu poate spune, deocamdată, care va fi comportamentul alegătorilor indecişi faţă de acest partid. „Intriga este că nu ştim ce se va întâmpla cu cel de-al treilea partid liberal”, a spus directorul executiv „Adept”. [PLDM, PL, UCM: BOP favorizează PCRM] Preşedintele PLDM, Vlad Filat, a declarat pentru Info-Prim Neo că formaţiunea face măsurători calitative periodice şi că numărul celor care este gata să voteze pentru PLDM este cu mult mai mare. „Datele BOP au scopul de a demoraliza societatea. Comuniştii, conform datelor noastre, sunt mult mai jos ca şi pondere în opţiunea de vot a cetăţenilor”, a spus Vlad Filat. Liderul PLDM a menţionat că „este regretabil că, şi prin intermediul aşa-numitor sondaje de opinie se încearcă manipularea cetăţeanului dincolo de tot ce înseamnă implicarea resurselor administrative, media etc. în această campanie”. Totuşi, Vlad Filat este de acord că în viitorul parlament vor accede cel mult patru partide politice: PCRM şi cele trei partide despre care se vorbeşte încă din august 2008 că ar trebui să aibă acţiuni şi mesaj comun (PL, PLDM şi AMN). Vicepreşedintele PL, Corina Fusu, este de părere că sondajul favorizează PCRM, iar ratingul PL exprimat (8,3%) este mult mai mic decât în realitate. Corina Fusu consideră că PL beneficiază la moment susţinerea a cel puţin 20% din populaţie. De asemenea, Fusu consideră că PL se află pe locul doi şi nu pe trei în topul preferinţelor alegătorilor. „La întrebarea câtă încredere aveţi în partidele politice, PL s-a situat pe locul doi cu 21%, de unde considerăm că, de fapt, şi în topul preferinţelor PL ocupă aceeaşi poziţie”, a spus Fusu pentru Info-Prim Neo. Andrei Andres, responsabil de mass-media al UCM, ne-a spus că acest sondaj nici nu merită a fi comentat de către preşedintele UCM, ex-premierul Vasile Tarlev. Partidul nu crede în BOP pentru că toate cifrele ar fi denaturate. „În Moldova toate sondajele de opinie se cumpără şi sunt făcute la comanda lui Mark Tkaciuk”, a menţionat Andres. Pe de altă parte, Igor Boţan spune că „cei care ţin pumnii pentru PCRM nu trebuie să se bucure”. Potrivit lui, PCRM a înregistrat înaintea alegerilor din 2005 un rating mai mare în BOP, pe fond descendent. De această dată, ratingul este cu 10% mai mic, însă fondul este ascendent. Acest lucru se datorează, în primul rând, prezenţei mediatice masive a PCRM. „Nu se ştie, însă, dacă PCRM va reuşi să recupereze cele 200 mii de voturi pe care le-a pierdut la alegerile locale din 2007. În acest răstimp în Moldova au murit 200 mii de persoane, majoritatea bătrâni, care reprezintă segmentul electoral al PCRM. În locul lor au venit alţi pensionari, însă nu se ştie dacă aceştia gândesc la fel”, a spus Boţan. „În pofida faptului că populaţia este nemulţumită de starea lucrurilor în ţară, partidul de guvernământ continuă să se bucure de cea mai mare încredere în rândul oamenilor pentru că ei cred că celelalte partide sunt şi mai proaste”, explică el ratingul PCRM. [MAE şi PSD: dezinformare!] Mişcarea Acţiunea Europeană (MAE), care apare în BOP cu 0,2%, susţine că recentul sondaj, dat publicităţii de IPP, „reprezintă cea mai mare dezinformare care a avut loc în campania electorală”. MAE anunţă va acţiona în justiţie IPP-ul a doua zi după rezultatul alegerilor. „Vom cere în instanţă punerea la dispoziţie a bazelor de date pentru o verificare paralelă şi dacă se va constata că repondenţii nu există în realitate sau au dat alte răspunsuri, vom cere daune pentru deteriorarea imaginii MAE”, se arată într-un comunicat difuzat de MAE. „MAE dezaprobă folosirea sondajelor de opinie ca instrument de manipulare a cetăţenilor înainte de alegeri. În acest fel se încearcă discreditarea unor partide şi susţinerea altora”, se mai spune în comunicat. MAE susţine că este cotată între 7 şi 10%. „Nu putem să nu constatăm că, faţă de sondajul de opinie publicat la finalul anului trecut, în care MAE era cotată cu aproape 3%, în actualul barometru acestea au scăzut aproape de zero, în condiţiile unei campanii active, remarcată de toata lumea. Şi PSD consideră că datele sunt eronate. „N-am crezut şi nici nu cred sondajelor IPP-ului, chiar începând din 2003, când prognozau comuniştilor câte 30-40% mai mult decât luau ei la alegeri. Cred că acelaşi lucru se întâmplă şi acum: conştient promit cuiva mai mult şi tot conştient reduc procentajul altor partide politice cu un singur scop”, ne-a spus preşedintele PSD, Dumitru Braghiş. [PDM: alegătorilor le este frică să spună cu cine vor vota] Vicepreşedintele PDM, Oazu Nantoi, care este şi director de programe la IPP, explică ratingul foarte mic al PDM (0,7%) prin faptul că alegătorilor le este frică să spună cu cine vor vota. „Campania electorală care se desfăşoară în R. Moldova demonstrează că PCRM utilizează toate pârghiile pentru manipularea şi intimidarea cetăţenilor R. Moldova. M-am confruntat cu situaţii când oamenii declarau că nu pot veni la întâlnirile organizate de PDM pe motiv că se tem”, a spus Nantoi jurnaliştilor. În această situaţie PDM presupune că o bună parte din alegători, inclusiv cei care doresc să voteze pentru PDM, evită să dea răspunsuri deschise la întrebările operatorilor vizavi de opţiunea lor de vot. Există precedente când în sondaje PDM arăta mai modest decât în rezultatul obţinut la scrutin. „Nu putem ignora că din Barometrul de opinie prezentat se conturează o perspectivă alarmantă pentru R. Moldova. În Parlament riscă să fie prezente două grupări politice cu poziţii absolut antagoniste, incompatibile şi legislativul riscă să devină arena unui război de auto-nimicire”, avertizează în acelaşi timp Nantoi. Viorel Cibotaru, director de programe la IPP susţine că acum este greu de spus câte partide vor accede în Parlament, având în vedere marja de eroare a sondajului. El atrage atenţia, de asemenea, că mai bine de 20% din alegători se vor decide în ultimele zile. [În loc de epilog] Ne întrebăm: în cazul unor asemenea divergenţe, cu impact electoral nefast, de ce se continuă practica unui singur sondaj, de ce nu se dezvoltă concurenţa în domeniu? Dimpotrivă, Academia de Ştiinţe a Moldovei, care a primit mulţi bani de la stat în ultimul timp, a pus cruce pe propriul institut de sociologie. Trebuie de menţionat că anume cercetătorii lui acum patru ani au prezentat un studiu, ce arăta cu mare exactitate opţiunile alegătorilor, dar el a fost trecut în umbră. Una din schimbările, care trebuie să vină odată cu schimbarea actualei guvernări, ar trebuie să fie renunţarea la manipulări, inclusiv, prin dezvoltarea concurenţei şi a responsabilităţii profesionale în sociologie.