În ultimii 12 ani, castanii din Chişinău sunt afectaţi de un dăunător, numit „molia castanului”. Contactat de IPN, Leonid Voloşciuc, de la Institutul de Genetică Fiziologie şi Protecţia Plantelor, a spus că acest efect de „îmbătrânire” prematură a castanilor este cauzat de o specie de fluturi, care depun sute de ouă sub epiderma frunzei, apoi aceste larve se hrănesc din ea, formând galerii, iar frunza ajunge la faza de uscare.

În Republica Moldova ,,molia castanului” a pătruns din Muntenegru, prin România, Ungaria şi Ucraina. Pentru a combate molia, Institutul de Genetică Fiziologie şi Protecţia Plantelor a fost, practic, primul din lume care a reuşit să elaboreze o substanţă biologic activă, o instalaţie gen capcană feromonală. Feromonul sexual pe care îl conţine ar reuni toţi masculii care sunt atraşi de substanţe biologic active, astfel contaminarea ar putea fi oprită.

Pentru pomii deja atinşi de molie, feromonii, cât şi preparatele chimice toxice nu mai pot salva nimic.  „Lucrul acesta trebuia să fie făcut în modul respectiv când au fost semnalizări şi când noi, Institutul şi Academia, ne-am adresat Primăriei cu nişte recomandări de aplicare şi menţinere, nu numai a acestei culturi, dar în genere, a spaţiului verde într-o stare normală”, a spus Leonid Voloşciuc.

În municipiul Chişinău practic nu au rămas caştani care să nu fie atinşi de molie. Substanţa activă de combatere a moliei, elaborată la Institutul de Genetică Fiziologie şi Protecţia Plantelor, a fost înregistrată de către Centrul naţional pentru omologarea pesticidelor. Pentru a o putea folosi este necesar ca organele abilitate să dispună utilizarea acesteia.