Desfăşurarea unui referendum privind denumirea limbii oficiale a Republicii Moldova poate pune în pericol stabilitatea politică din ţară, ceea ce ar duce la o nouă criză şi căderea guvernării. Astfel de opinii au fost exprimate în cadrul emisiunii „Fabrica” la Publika TV.
Sugestia de a desfăşura un referendum la acest subiect vine de la mai mulţi politicieni, ca urmare a hotărârii Curţii Constituţionale, din care reiese că limba de stat în Moldova este limba română, transmite IPN.
Directoarea executiva a Clubului Politic al Femeilor „50/50”, Ecaterina Mardarovici, spune că nu este momentul şi nu este cazul pentru un referendum. „Spre exemplu, poporul ar putea avea opinii diferite despre ce salarii trebuie să aibă, dar aceasta este stabilit de specialiştii în domeniu, nu prin referendum. Răspunsul în problema limbii trebuie oferit de oamenii de ştiinţă. Politicienii nu au avut curajul să rezolve aceste probleme. Cei care propun referendum nu au stat la baza creării statului. Să îi întrebăm pe parlamentari câţi dintre ei au stat sub tancuri şi câţi au votat Declaraţia de Independenţă. Aceste documente trebuie respectate, aşa cum a cerut Curtea Constituţională”, a subliniat Ecaterina Mardarovici.
Analistul politic Roman Mihăieş propune ca problemele ce ţin de identitate să fie conservate până după alegerile parlamentare din 2014. „Dacă dăm foc acum la problemele de identitate, se va distruge şi coaliţia obţinută cu greu, vor apărea disensiuni în cadrul acesteia, dar şi în societate. Avem nevoie de stabilitate politică şi ar putea urma o criză de proporţii, soldată cu căderea guvernării”, a menţionat analistul. Roman Mihăieş a mai spus că nu este de acord cu Partidul Democrat, primul care a venit cu propunerea de a organiza un referendum. „Sunt împotriva unui astfel de referendum. Nu exclud un maidan moldovenesc (protestele din Ucraina – euromaidan n.r.). Comuniştii caută dividende politice din decizia Curţii, iar PDM le toarnă apă la moară. Problema identitară va exista atâta vreme cât va exista Republica Moldova”, a opinat analistul.
Teodor Cârnaţ, expert în drept constituţional, a spus că prin decizia sa, Curtea Constituţională a făcut dreptate istorică şi ştiinţifică. „Constituţia nu ne interzice să desfăşurăm un referendum pe problema legată de limbă. Greşeala s-a făcut în 1994, când s-a votat problema limbii în Parlament. În istorie nu veţi găsi niciun referendum legat de limba oficială a ţării”, a subliniat expertul. Teodor Cârnaţ a mai spus că Moldova păşeşte într-un an electoral, fiind şi în pragul semnării Acordului de Asociere cu UE, asupra căruia ţara trebuie să-şi îndrepte atenţia.
Curtea Constituţională a hotărât, la 5 decembrie, că, în cazul unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, prevalează textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă. Acest lucru vizează şi limba de stat a ţării, care, potrivit Declaraţiei de Independenţă, este româna, iar potrivit Constituţiei – moldovenească în baza grafiei latine. Vineri, 6 decembrie, preşedintele PDM, Marian Lupu, a anunţat că cea mai bună decizie ar fi un referendum în care poporul să stabilească denumirea limbii. Liberal-democraţii la fel consideră referendumul o soluţie. Comuniştii cer condamnarea hotărârii Curţii Constituţionale, iar liberalii solicită modificarea Constituţiei în Parlament, fără întârziere.
