Un raport recent al Băncii Mondiale (BM) „Migraţia şi remitenţele: Europa de Est şi fosta Uniune Sovietică” constată că migraţia din R. Moldova în Rusia şi Europa de Vest este vastă, Moldova fiind una din ţările cu cea mai mare rată de emigrare din lume. Potrivit raportului, remitenţele considerabile către R. Moldova au facilitat reducerea sărăciei gospodăriilor casnice şi au oferit un schimb valutar esenţial. Remitenţele oficiale constituie peste 20% din PIB, iar remitenţele actuale ar putea fi mai mari. De asemenea, raportul estimează că migraţia în cadrul şi din economiile de tranziţie în Europa şi Asia Centrală va continua să crească, din moment ce în regiune ratele natalităţii în scădere vor duce la o cerere sporită de forţă de muncă tânără. Migraţia spre Europa de Vest s-a mărit considerabil pe parcursul ultimilor 15 ani, Europa de Vest recepţionând 42% de migranţi din Europa Centrală şi de Est, la fel ca şi un număr în creştere de migranţi din fosta Uniune Sovietică. Rusia atrage migranţi din restul fostei Uniuni Sovietice, în primul rând din Caucaz şi Asia Centrală, şi muncitorii mai săraci din Asia Centrală migrează spre Kazahstanul bogat în resurse. Ucraina şi Polonia servesc ca puncte de tranzit pentru migranţi în drumul lor spre Europa de Vest. De remitenţele migranţilor beneficiază atât familiile acestora, cât şi ţările lor de origine, se spune în raport, menţionându-se, că pentru cele mai sărace ţări din Europa şi Asia Centrală, ele reprezintă cea mai mare sursă de venit din exterior şi au servit drept amortizare a turbulenţelor economice şi politice din ultimii 15 ani. Autorii recomandă totuşi că, pentru a asigura în urma migraţiei atât beneficiul ţărilor de origine şi de destinaţie, cât şi a migranţilor, ţările ar putea să-şi coordoneze politicile mai îndeaproape, în aşa mod ca oferta de muncă să răspundă cererii pe căi legale, care să respecte drepturile migranţilor şi să fie acceptabile sub aspect politic şi social pentru ţările de destinaţie. În opinia lui Bryce Quillin, economist al BM şi co-autor al raportului, acordurile bilaterale existente ar putea fi îmbunătăţite pentru a facilita migraţia în regiune prin racordarea ofertei de muncă a migranţilor cu cererea prin intermediul stimulentelor economice. Potrivit autorilor, nu există soluţii preconcepute pentru politici eficiente în domeniul migraţiei, dar o cale posibilă ar putea fi combinarea de scurtă durată cu stimulente pentru reîntoarcere sau migraţia circulară. Aceasta ar permite migranţilor să petreacă perioade de scurtă durată peste hotare, fără crearea unor noi volume de migraţie permanentă. Raportul constată un şir de avantaje potenţiale ale migraţiei circulare. În primul rând, ţările de destinaţie ar putea acoperi lipsa de forţă de muncă, spori veniturile şi reduce tensiunile sociale legate de migraţia nedocumentată şi negestionată. În al doilea rând, ţările de origine ar acumula capital uman, care altfel ar putea fi pierdut. Totodată, migranţii ar putea mări venitul propriu, constitui capital uman şi economii financiare, menţine legături cu familiile, plăti costuri reduse pentru remitenţe şi crea legături de comerţ/investiţii între ţări. Datele estimative privind numărul cetăţenilor R. Moldova care se află la muncă în străinătate variază între 500 mii şi un milion. Populaţia RM a scăzut de la 4,4 milioane, la recensământul din 1989, la 3,9 milioane, cifră consemnată de recensământul din 2004. Intrările totale de remitenţe (pe căi oficiale şi neoficiale), de la cetăţenii care muncesc peste hotare, pe întreg anul 2006, ar putea să se ridice la cota de 1,2-1,3 mlrd. USD.