Cel puţin 220 mil. de lei sunt achitaţi anual de oamenii de afaceri drept plăţi neoficiale la finanţarea diferitor iniţiative sociale, lansate de autorităţi. În realitate, suma generală care vine de la business şi de la stat pentru diferite sponsorizări, neprevăzute de cadrul legal,
ar putea depăşi cifra de 450 mil. de lei, susţine economistul Veaceslav Ioniţă. Declaraţia a fost făcută în cadrul conferinţei „Impozitarea neoficială: Analiza cadrului de relaţii public – private în RM”, organizată marţi, 27 februarie, de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.
În cadrul evenimentului, analistul politic Igor Munteanu a menţionat că impozitarea neoficială nu înseamnă corupţie, dar ea generează atitudini şi comportamente legate de corupţie la nivelul administraţiilor de orice nivel. La nivelul mediului de afaceri se consideră că stabilitatea businessului depinde de relaţia şi de tratamentul discreţionar pe care îl va primi din partea statului dacă îi va executa solicitările. De obicei, spune expertul, autorităţile de diferit nivel cer bani pentru proiecte sociale de infrastructură, ideologice, politico-electorale, iar acest fapt influenţează foarte mult starea de lucruri în economia RM care devine instabilă şi fragilă: businessul începe să se teamă de ziua de mâine, este forţat să aibă o contabilitate dublă, pentru că doar aşa va putea achita cu regularitate anumite plăţi. „Plăţile neoficiale reduc din capacitatea reproductivă a businessului: extragerea a 10% din profiturile unei afaceri reduce cu o treime capacitatea sa de a aloca aceşti bani pentru dezvoltarea afacerilor”, spune expertul.
Potrivit lui Munteanu, de obicei, aceşti bani sunt colectaţi ca urmare a unor condiţionări: primeşti licenţă, teren etc., dacă dai bani pentru proiectele sociale ale autorităţilor. Acest lucru îi face pe oamenii de afaceri să aibă cel puţin trei buzunare, pregătite nu numai pentru mese de caritate, dar şi pentru oficiali.
„Oamenii de afaceri trebuie să aibă cel puţin trei buzunare”
Patru din cinci respondenţi ai unui sondaj efectuat de IDIS au afirmat că în 2006 li s-a solicitat de unele autorităţi publice să achite bani în afara impozitelor oficiale prevăzute de legislaţia fiscală. Banii au fost achitaţi în cash, fără chitanţe de plată. 90% din respondenţi au considerat că aceste plăţi sunt o povară şi o impunere ilegală. Majoritatea respondenţilor au convingerea că nu pot scăpa nepedepsiţi dacă nu achită plăţile cerute de autorităţi.
Munteanu spune că autorităţile publice tind să ignore acest fenomen, susţinând că respectivele contribuţii sunt acţiuni de caritate voluntare, or, mai nou - că businessul ar avea o responsabilitate socială faţă de societate. Ceea ce numim noi contribuţii din partea businessului sunt de obicei contribuţii impuse, pentru că nu există un cadru al parteneriatului public privat în RM, iar autorităţile statului tratează contribuţiile ca derivând din cadrul legal, ţinând de Legea Sponsorizării şi Filantropiei, adoptată în 2002. Această lege prevede doar cadrul de reglementare a organizaţiilor de sponsorizare şi nu a activităţilor de sponsorizare, susţine expertul.
„Autorităţile şi-au asumat în mod ilegal misiunile prevăzute organizaţiilor filantropice. Statul nu trebuie să se ocupe de sponsorizare, funcţie care ţine doar de societatea civilă: biserică, ONG-uri, societăţi de caritate, asociaţii profesionale care oferă beneficii membrilor săi. Aceasta este sponsorizarea modernă, europeană şi internaţională. Ceea ce există azi în R. Moldova este o deformare a acestui concept de sponsorizare şi o utilizare frauduloasă de fonduri”, spune Munteanu. Potrivit lui, plăţile neoficiale acumulate de la business pentru Complexul memorial „Eternitate”, monumentul „Badea Mior”, ctitorii şi renovări de biserici, fântâni, mese de binefacere - sunt doar câteva exemple de utilizare frauduloasă a banilor publici.
Experţii spun că trebuie să existe nişte reguli transparente, astfel încât fondurile adunate din partea entităţilor fizice sau private să fie gestionate transparent, să existe proceduri de control a utilizării acestora. Actualmente, majoritatea banilor colectaţi din mediul privat nu este verificabilă: Curtea de Conturi nu are nici un fel de intervenţii pentru că are obligativitatea de a controla şi a monitoriza doar utilizarea fondurilor bugetului de stat.
De asemenea, susţin experţii IDIS „Viitorul”, este solicitată accelerarea unui cadru de reglementare a relaţiilor publice-private, separarea acestui cadru de filantropie şi caritate, iar statul trebuie să se dezică de activităţi filantropice şi să se dedice formulării de politici pentru a rezolva problemele sociale pe termen lung.
